Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - II. Istorie
188 NICOLAE MARINICA 24 se face о apropiere intre Papiu §i Kogälniceanu, intrucit, ca §i aceasta, el „legitimeazä in numele civilizaRei calea luptei revolutionäre“. „Starea täranilor románi pina la a. 1848“ este capitolul special din Istoria... lui Papiu consacrat istoriei sociale. Capitolul acesta este о reprivire de ansamblu a problemelor sociale incheind, aläturi de capitolul culturii románé transilvane, Istoria romänilor... inainte de revolute. Papiu considerä anii 1830—1838 о räscruce istoricä prin con$tiinta de sine a naRonalitátii ce se na§te atunci. „Din acest punct de vedere istoria socialä in lucrarea lui Papiu trebuie interpretatä nu numai ca о problemä pur istoriograficä ci §i ca о dimensiune ideologicä a con^tiinfei de sine а nationalitäfii románé“94. Istoricul insu$i, urmärind-o ca atare, e con$tient de semnificatia practicä се о are problema socialä in legäturä cu о reglementare urbarialä. A. Rädutiu constatä cä la Papiu „urmärirea reglementärilor urbariale concentreazä interesül säu in exclusivitate pentru istoria socialä, este problema socialä la care se reduce in acest domeniu toatä istoria secolului al XVIII-lea §i a primei jumätäti a secolului al XIX-lea“95. Intelegerea problematicii urbariale din epoca incercärilor de reglementare presupunea cunoa§terea juridicä a institutülor fundamentale ale feudalismului transii van: dreptul de proprietate $i iobägia. Papiu spune limpede cä iobägia stä pe un drept caracteristic de proprietate asupra pämintului proclamat de aristocraRe este numai о realitate istoricä tirzie. Bun cunoscätor al dreptului feudal, Papiu alege intre dispozitiile juridice care inscriu direct sau indirect dreptul täränimii iobage asupra pämintului. A. Rädufiu apreciazä ca „remarcabilä observatia lui Papiu despre faptul cä dreptul feudal inscrie de preferinfä dispozitii in care se reglementeazä in scris nu raporturile stäpinului cu supuRi säi, ci raporturile dintre stäpini in care iobagul este obiectul reglementärii“96. Papiu priveRe iobägia din douä puncte de vedere: mai intii о prezintä in evolutia ei istoricä, iar in al doilea rind face istoria relaRilor dintre proprietari R tärani, cu evolutia chestiunii urbariale. Problemele introducerii iobägiei, iobägia perpetuä, räscoalele täranilor, analiza legiuirilor feudale dau Istoriei... lui Papiu „o largä deschidere socialä“. Acestea sint sectiuni speciale in capitolele primului volum al Istoriei... Amintitul capitol despre „Starea täranilor romäni...“ se ocupä in intregime de problema reglementärilor urbariale in Transilvania. $i de aici A. Rädutiu considerä cä, desprins din Istoria ... lui Papiu, acest capitol ar putea reprezenta un studiu de amploare asupra problemei stärii täränimii transilvane, pästrind un interes special nu numai inainte de revoluRe, ci §i dupä, cind chestiunea a rämas citiva ani pe primul plan al vietii sociale transilvane. La Papiu insä lipse§te „istoria socialä a iobägiei in funcRonalitatea ei fapticä“, istoricul neavind posibilitatea §i nici rägazul confruntärii regimului de drept cu cel obisnuit al raporturilor. Dar „el insuR aträgea 94 Ibidem, p. 106; 95 Ibidem, p. 107; 9i Ibidem, p. 108:
