Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)

Studii şi materiale - II. Istorie

23

Ab. PAPIU ILARIAN IN ISTORIOGRAFIE

187

putea umple de sens sociologia, aceastä §tiintä aflatä deocamdatä ре о treaptä descriptiva.

lncursiunile ..., lucrare a cáréi noutate nu s-а bucurat indeajuns de aprecierea istoricilor no§tri, studiazä momentul considerat al constituirii cercetärilor de istorie socialä in istoriografia románeascá. A. Rädutiu urmäre§te in lucrarea sa elementele de istorie a vieti sociale de la inceputurile istoriografiei la románi, dar el stäruie asupra deceniilor 4 si 5 din sec. XIX cind, din nevoia inchegärii rosturilor ideologice si social-politice ale revolu^iei, strins legat de problema socialä fundamentalä a revolutiei, desfiiniarea raporturilor feudale §i improprietärirea färanilor constituie cu adevärat studiul vieti sociale in istoriografia románeascá. „Originea, dezvoltarea, caracterul §i soluta socialä a raporturilor feudale — serie A. Rädutiu — devin preocupärile fundamentale ale istoriografiei in aceastä perioadä“ §i „pe aceastä directe §i sub influenta romantismului istoriografiei europene se face §i la noi trecerea de la istoria politicä la istoria socialä“87.

In ce il priveste pe Papiu, A. Rädutiu hotärä§te cä nasterea „studiilor de istorie socialä in istoriografia noasträ datoreazä lui Alexandru Papiu Ilarian (1827—1877) о contribute de о valoare asemänätoare celor semnate de M. Kogälniceanu §i N. Bälcescu“88, acordind un binemeritat loc cercetärii operei lui Papiu in cartea sa.

Pentru A. Rädutiu, Istoria ... lui Papiu „reprezintä istoriografic о experientä in foarte largä mäsurä asemänätoare operelor istorice ale celorlalti doi istorici romäni (Kogälniceanu §i Bälcescu — n.n.), poartä §i aceasta pecetea idealurilor de nationalitate, de libertate §i dreptate socialä“89. Deci Papiu apare ca un istorie tipic romantic, chemarea sa spre istoria socialä fiind cerutä toemai de acest romantism. Prin Papiu, „pentru prima datä о sintezä istoricä romäneascä face loc in cadrul ei unei prezentäri speciale de istorie socialä“90. In spiritul timpului, „istoria socialä se transformä $i la Papiu in pledoaria politicä pusä in slujba intereselor maselor täränesti“.91 Specific insä este cä „istoria socialä la Papiu este condusä in largä mäsurä ca о istorie a dreptului feudal in materie de proprietate §i de stat“. Lui Papiu i se recunoa^te insä marele merit „de a fi desprins din istoria socialä aspectui care depäse§te pinä la negate cadrele legalitätii feudale, räscoala täräneascä“92. Papiu face prima incercare de a introduce räscoala lui Horea in istoriografia romänä, dupä cum serie. A. Rädutiu, „nu atit printr-o naratiune a evenimentelor acesteia cit printr-o incercare de interpretare a semnificatnlor ei“93. El desprinde, desigur, intii, semnificatiile de istorie social-politicä, dar merge t mai departe, näzuind spre о interpretare de filozofie a istoriei. Apoi

67 Ibidem, p. 55; 88 Ibidem, p. 93; 69 Ibidem;

90 Ibidem, p. 100;

91 Ibidem, p. 112;

92 Ibidem;

93 Ibidem, p. 105;