Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)

Studii şi materiale - II. Istorie

186

NICOLAE MARINICA

22

Papiu. Ideile principale din cartea Avram Iancu in memorialisticä, arätate mai sus constituie о pildä gräitoare in acest sens.

Un eveniment istoriografic este färä indoialä aparifia in 1972 a celor douä volume din Corespondenta lui Al. Papiu Ilarian85, editate de

[. Pervain §i I. Chindri§. Lucrarea este о foarte bunä edRie criticä, cuprinzind aproape toatä corespondenta cunoscutä a lui Papiu, acte §i documente privitoare la activitatea sa, documentele bolii si morRi sale. In aceastä lucrare apare cea dintii bibliografie a scrierilor lui Papiu. Putin a lipsit ca ea sä fie completä, dar este о incercare care atrage atentia prin ineditul ei §i, oricum, räspunde unei necesitäti acute resimtite de istoriografia noasträ. Desigur insä cä о nouä bibliografie a operelor lui Papiu nu va mai putea urma acelasi criteriu, sä ii spunem tematic, introdus de

I. Pervain §i I. Chindri§ in organizarea materialului. Acest criteriu ni se pare din trei motive de nefolosit. Intii pentru cä, nesocotind anul aparitiei lucrärilor lui Papiu, о astfei de bibliografie nu poate fi un instrument comod de lucru pentru cercetätori. Nefiresc apare ?i criteriul alfabetic al in§irärii scrierilor dupä prima literä a titlului, intrucit, de pildä, articolele polemice impotriva lui Hasdeu trebuie luate la rind a$a cum au apärut eie, pentru cä numai a?a i§i pästreazä sensul. Si, in sfir§it, impärtirea lucrärilor in opere istorice, juridice, filologice-literare, cu toatä impresia de rigoare, duce mai mult la simplificarea decit la lämurirea problemei privind caracterul lucrärilor lui Papiu. Nu putem despärti Istoria... de Viafa, operele si ideile lui Gh. Sincai sau de Independenfa constitufionalä ..., una fiind socotitä lucrare istoricá, alta filologicä-literarä íji alta juridicä, cind de fapt toate pot fi considerate lucräri istorice: prima о sintezä, a doua о monografie, iar a treia о lucrare de istoria dreptului, angajatä unui scop politic, räminind insä un model de rigoare stiintificä. Ea se poate asemäna in acest sens cu lucrärile istorice romäne§ti dedicate temei continui tätii romanilor ín tara lor, lucräri profund angajate, de tendintä, dar riguros ^tiinfifice, urmärind numai luminarea adevärului istoric.

A. Rädutiu, prin ale sale Incursiuni in istoriografia viefii sociale86, aduce cea mai valoroasä contribute la studiul operei istorice a lui Papiu din intreaga noasträ istoriografie. Cartea aceasta este foarte nouä in istoriografia romäneasä prin aceea cä incearcä sä se desprindä de о tradite istoriograficä, ре care о consideräm incä pozitivistä. Arätind cä cercetarea istoricä se poate innoi fundamental prin legarea unor colaboräri cu alte domenii stiintifice apropiate, ca demográfia, geográfia istoricä §i sociologia, A. Rädutiu schiteazä felul in care s-ar putea face aceastä apropiere. Cercetind legäturile existente intre istorie §i sociologie, autorul cautä о bazä teoreticä pentru ingemänarea cercetärii istorice cu cea sociologicä. De§i lucrurile in acest sens sint duse destul de departe, A. Rädutiu nu face incä pásul hotäritor spre a ridica istoria la inälfimea de la care ar

85 I. Pervain $i I. Chindri?, Corespondenta lui Al. Papiu Ilarian, Cluj, 1972;

86 A. Rädutiu, Incursiuni in istoriografia viefii sociale, Cluj, 1973;