Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)

Studii şi materiale - II. Istorie

21

AL. PAPIU ILARIAN IN ISTORIOGRAFIE

185

sale romantice“79. Operä angajatä unui scop politic, Independent constitu^ionalä ... inaugureazä „cercetarea de istorie a dreptului, in spiritul orientärii scolii europene a istoriei dreptului, sub influenda lui Savigny“80.

Drept incheiere, Papiu este apreciat ca о „personalitate politicä de primä märime in istoria secolului al XlX-lea“, iar in „istoriografia romäneascä о personalitate eminentá care a ilustrat prin opera lui atit curentul romantic, cit §i trecerea spre istoriografia criticä“81 82.

Intr-o altä lucrare a lui P. Teodor, Avram Iancu in memorialisticäK, Papiu ocupä de douä ori un loc insemnat. Mai intii, Papiu fiind „capul de serie in istoriografie §i un deschizátor de drumuri in memorialistica revolutionäre“ §i avind meritul „de a fi consolidat in opinia románeascá cultul lui Avram Iancu“83, intreaga memorialisticä ulterioarä despre Avram láncú se va serié in functie de ceea ce a seris el, náscindu-se astfel un dialog neintrerupt intre memoriali$ti §i Papiu. Iar P. Teodor este cel care puné ín luminä §i urmáre?te in lucrarea sa acest dialog. In al doilea rind, aceastá lucrare cuprinde judecäti pätrunzätoare despre opera istoricului Papiu. Acesta este considerat marele istoric cu care se deschide seria memoriali§tilor care „prin faptele träite de ei adaugá un plus, un mare plus chiar, efortului de reconstituire istoricá“84 a momentului de la 1848. Timpul ín care se afirmá Papiu ca istoric coincide cu ac^iunea fo^tilor conducátori revolutionary care intr-un ultim efort incercau sä justifice si sä fundamenteze drepturile la care aspirau in perioada postrevolutionarä. A§a incit Istoria ... lui Papiu este väzutä ca reprezentind nu numai о istorie a revolutiei transilvane, ci §i opera participantului care reface adeseori faptele din amintirile personale sau ale celorlalti. De aceea istoria lui Papiu se voia о reconstituire a revolufiei prin valorile pe care le-au reprezentat conducätorii §i poporul angajat in revolute. Prin aceste „interferente memorialistice“, cum le nume§te P. Teodor, se explicä si prezenta masivä a faptelor scrise din aducere aminte. Este apoi subliniat faptul cä scrierile lui Papiu individualizeazä puternic personalitätile istorice. De aid P. Teodor face pásul esential, arätind cä Papiu este cel care individualizeazä pregnant figurile lui Bärnutiu si Avram Iancu, a§a cum acestea vor rämine in istoriografia romäneaseä. Pe lingä acestea, este dat la ivealä §i meritul lui Papiu de a ne fi läsat о schemä а istoriei revolutiei de la 1848 din Transilvania, care va rämine apoi in linii esentiale aceea§i.

Din rindurile scrise mai sus se védette, in ce il prive$te pe P. Teodor, cä acesta, specializat in istoriografie, a adincit studiul lucrärilor istorice ale lui Papiu, evoluind, dupä aprecierea noasträ, spre о intelegere ?i о reliefare mai pregnante a rosturilor pozitiviste ale scrisului istoric al lui

79 Ibidem;

80 Ibidem;

81 Ibidem;

82 P. Teodor, Avram láncú ín memorialisticá, Cluj, 1972;

83 Ibidem, p. 230;

84 Ibidem, p. 231;