Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
78 VALENTIN VASILÎEV 30 secolului VI şi secolul V î.e.n. Pe baza ritului şi vasului cu creste verticale pe corp, descoperit în mormîntul de incineraţie de la Blandiana, prof. К. Horedt presupunea (vezi nota 17), idee la care s-a raliat şi I. H. Crişan93, o infiltraţie în Transilvania, în secolul V î.e.n., a unor elemente din zona Tisei şi Dunării de mijloc. Descoperirea unor vase de acelaşi tip în morminte scitice post-arhaice din nordul Mării Negre94 (care oferă analogii mult mai bune pentru vasul de la Blandiana, decît cele de la Chotin95 spre exemplu), vine să anuleze motivaţia pe care se întemeia presupunerea unor infiltrări scitoide tîrzii din vest96. In orice caz, necropola de la Băiţa nu oferă nici un temei pe baza căruia să se presupună o asemenea infiltrare, ci, dimpotrivă, o infirmă. Dincolo de caracteristici generale, care marchează o afinitate de esenţă, explicabilă prin elementul comun de geneză, care e factorul răsăritean scito-iranic, necropola de la Băiţa prezintă o serie de caracteristici proprii faţă de faciesul scitic (poate sigino-iranic) din Cîmpia Tisei. Lăsînd la o parte procentajul mult mai mare al mormintelor de incineraţie de la Băiţa, între această necropolă şi cele din Cîmpia Tisei se constată şi alte deosebiri sub raport ritual, cea mai importantă fiind practicarea în grupa din Cîmpia Tisei şi a inci iteraţiei în urnă, practică care nu apare la Băiţa (în Transilvania este un singur caz, în M. nr. 3 de la Ciumbrud, dar aici e o situaţie specială, lîngă mama înhumată fiind depusă urna cu rămăşiţele copilului incinerat97). Nu mai puţin importantă apare şi o altă deosebire legată de ritual, anume lipsa la Băiţa a mormintelor umane cu cal sau a mormintelor de cai, care apar în necropolele de la Szentes-Vekerzug şi Cihotin. La aceste deosebiri în ritual vin să se adauge şi altele, tot atît de importante, legate de cultura materială. Spre exemplu, la Băiţa — ca şi în celelalte necropole scitice din Transilvania — lipseşte cu desăvîrşire ceramica lucrată la roată, care în grupele Szentes-Vekerzug şi Chotin atinge cca 25y0 din totalul ceramicii. Pe lîngă tehnica lucrării la roată, există în Cîmpia Tisei şi forme ceramice deosebite. Nu există la Băiţa (şi în Transilvania în general) cercei cu cap de şarpe stilizat, caracteristici grupelor din Cîmpia Tisei şi 93 Vezi Ceramica, p. 25. 94 Vezi А. I. Meliukova, în MIA, 115, 1962, p. 154, fig. 2/2—4 şi p. 156, fig. 4/1—5. 95 Vezi M. DuSek, op. cit., pL 39. 99 Nu putem subscrie nici la ipoteza lui Al. Vulpe, după care, mormîntul de la Blandiana ar indica extinderea la nord de Carpaţi a grupului Ferigile (vezi MA, II, 1970, p. 192). Fără să negăm posibilitatea infiltrării grupului Ferigile în Transilvania, notăm că, nu prin mormîntul de la Blandiana se poate dovedi acest lucru, deoarece nici vasul şi nici săgeţi de tip scitic nu se întîlnesc la Ferigile. 97 Şt. Ferenczi, în ActaMN, II, 1965, pp. 93—98,
