Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
29 NECROPOLA DE LA BÂIŢA 77 tinuităţi a necropolei. Pe lingă precizări de ordin cronologic, privind durata în timp a enclavei scitice pătrunsă în Transilvania la începutul Hallstatt-ului D. necropola de la Băiţa vine să indice şi circumstanţele în care evoluează (şi dispare) acest grup, în faza sa finală, aspect care va fi tratat în capitolul următor, ultim, al lucrării. Consideraţii de ordin istoric După reliefarea aspectelor ritului, ritualului, inventarului funerar şi a cronologiei, întrebarea care-şi aşteaptă răspunsul priveşte interpretarea necropolei. Dacă marea majoritate a mormintelor scitice din Transilvania datează din epoca arhaică a culturii scitice şi le e caracteristic ritul înhumaţiei, în proporţie de 97%, necropola de la Băiţa ne prezintă o situaţie diferită. Biritualismul, cu predominarea în proporţie de 58% a incineraţiei şi datarea post-arhaică, adică în faza clasică, sínt caracteristicile esenţiale ale acestei necropole. Deci, dacă la data pătrunderii în Transilvania grupului scitic îi era caracteristică înhumaţia, necropola de la Băiţa prezintă sub acest aspect o trăsătură proprie şi anume biritualismul, care o detaşează de celelalte necropole scitice din Transilvania. Aceeaşi caracteristică a biritualismului detaşează necropola de la Băiţa şi de lumea scitică nord-pontică, unde sínt foarte rare grupele şi necropolele în care apar morminte de incineraţie, procentajul acestora nedepăşind în genere 2—4%, inclusiv în faza clasică şi tîrzie a culturii scitice90. Marcînd o situaţie nouă sub aspectul ritului funerar, faţă de descoperirile scitice arhaice din Transilvania şi lumea scitică nord-pontică, biritualismul necropolei de la Băiţa vine să arate că nu în lumea scitică trebuie căutat mobilul, respectiv explicaţia acestui fenomen. O pondere mai mare a incineraţiei se întîlneşte în schimb în grupele scitoide din Cîmpia Tisei şi Slovacia de est, respectiv la Szentes-Vekerzug91 şi Chotin92, unde procentajul mormintelor de incineraţie ajunge la cca 35%. După cum e bine ştiut, aceste necropole se datează în a doua jumătate a 90 Vezi V. G. Petrenko, op. cit., p. CG; V. A. Ilinskaia, SDLL, p. 85; G. T. Kovpanenko, în Problemy skifskoi arheologii, Moskva, 1971, p. 117; V. A. Başilov, în SA, 3, 1963, p. 151 sqq.; cf. şi P. D. Liberov, op. cit., p. 93 sqq. Avînd în vedere că aceste morminte se semnalează în zona de silvostepă, ele par să indice, după părerea noastră, o anumită influenţă exercitată asupra sciţilor de populaţia fazei tîrzii a culturii Cernoles, care, după cum se ştie, practica incineraţia. 91 M. Părducz, în ActaArchHung, 4, 1—4, 1954, p. 48. 92 M. Dusek, Thrakisches Gräberfeld der Hallstattzeit, in Chotin, Bratislava, 1966, pp. 10, 14.
