Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
25 NECROPOLA DE LA BÂIŢA 73 ornament78. Fiind descoperite incidental, despre aplicele de la Mădăraş, Alba Iulia şi Şeica Mică nu dispunem de informaţii amănunţite asupra condiţiilor în care s-au aflat. In schimb aplica de la Comlod şi cele două aplice de la Băiţa apar în medii scitice post-arhaice, datarea în această perioadă fiind indicată de întregul context şi mai ales de săgeţile conice cu trei aripioare, fără dulie şi spin, cu care sínt asociate. Exemplarele de la Comlod şi Băiţa vin deci să ne arate că, în Transilvania, aplicele de acest tip nu pot fi datate mai devreme de sfîrşitul secolului VI, dar mai probabil ele datează din secolul V î.e.n. In contrast cu aplicele ornamentate geometric, aplica zoomorfă descoperită pe teritoriul necropolei de la Teiuş, provine tocmai dintr-o necropolă care, prin întregul său inventar, are o tentă pregnant arhaică (săgeţile descoperite în necropola de la Teiuş sínt toate de tip arhaic). Aspectele menţionate ne apar revelatoare, deoarece ne oferă, din punct de vedere cronologic, momentele extreme ale evoluţiei motivisticii utilizate de grupul scitic din Transilvania în răstimp de circa un secol. Rezultă deci că depăşirea fazei arhaice, aduce rămăşiţelor enclavei scitice şi schimbări de esenţă, care sínt perfect explicabile şi lesne de înţeles după cca un secol de la infiltrarea în Transilvania. în acest răstimp, vieţuind alături de populaţia autohtonă şi izolaţi fiind de lumea scitoiraniană nord-pontică, ei preiau treptat o serie de elemente locale, printre care trecerea la motivistica geometrică ni se pare a fi unul din aspectele ce marchează o schimbare profundă, de structură, sesizabilă şi în cultura materială, respectiv în artă. PIESE DE HARNAŞAMENT Pandantive semisferice. In mormîntul nr. 1, anume lingă laba piciorului drept, s-au aflat nouă pandantive semisferice în formă de coşuleţ, confecţionate din bronz (pl. XVIII/5-13). Sínt primele piese de acest fel descoperite pînă în prezent în grupa scitică din Transilvania. Pe teritoriul României, cel puţin pentru epoca hallstattiană, nu cunoaştem vreo descoperire în oare să fi apărut pandantive identice. In zonele de la sud, vest şi nord de teritoriul României, astfel de piese constituie apariţii cu totul sporadice79. Spre deosebire de zonele amintite mai sus, pandantivele se-78 K. Horedt, Dacia, N.S., IV, 1960, p 484, fig. 1/2. 79 R. Vulpe, în L’ăge du fer dans les régions thraces de la Peninsule Balcanique, Paris, 1930, p. 66, pl. III/20 menţionează un exemplar la Vlasko Selo, datubil în secolul V î.e.n. Un pandantiv asemănător, dar nu identic, apare la Glasmac, fiind datat 625—500 î.e.n.; vezi A. Benac, B. Covic, Glasinac, II, Sarajevo, 1957, pl. XXVII/11. Din Austria, Fr. Holste, în PZ, 27, 1940, pp. 7—32, dă cîteva exem
