Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
70 VALENTIN VASILIEV 22 Pumnale akinak.es. Trei exemplare descoperite în mormintele nr. 1 (pl. XVIII/1), nr. 7 (pl. XV/a si XXI/1), şi nr. 10 (pl. XVI/b şi XXV/1) ilustrează această categorie în necropola de la Băiţa. Cum pumnalele de tip akinakes constituie — după cum e bine ştiut — o categorie specific scitică (larg răspîndită şi în grupa din Transilvania), iar caracteristicile pieselor de la Băiţa au fost reliefate la descrierea inventarului mormintelor, ne vom opri aici numai asupra consideraţiilor de ordin cronologic. Studiul tipologico-cronologie arată că, spre deosebire de faza arhaică, cînd lama pumnalelor e lată şi se îngustează numai la vîrf, la sfîrşitul acestei faze se constată apariţia pumnalelor a căror lamă se îngustează treptat, aceste pumnale devenind caracteristice fazei următoare, clasice, a culturii scitice63. Trebuie menţionat însă şi faptul că acest element pe care-1 constatăm la akinakes-ul din mormîntul nr. 7, nu e dublat (în cazul acestui pumnal) şi de îngustarea gărzii cordiforme, caracteristică şi ea pentru pumnalele scitice post-arhaice. O îngustare şi mai accentuată a lamei se constată în cazul pumnalului din mormîntul nr. 10 (pl. XXV/1), care este de fapt o sabie scurtă de tip akinakes cu un singur tăiş. Dar şi aici e valabilă aceeaşi observaţie: garda nu se îngustează. Dimpotrivă, ea are o formă aproape cilindrică şi numai o crestătură în zona lamei vine să ne amintească că e vorba de o imitaţie a unei gărzi cordiforme de pumnal scitic. Pumnalele sau săbiile scurte de tip akinakes, cu un singur tăiş, se întîlnesc rar atît în lumea scitică nord-pontică64, cît şi în grupul scitic din Transilvania, unde pînă în prezent se cunoşteau doar patru exemplare (Aiud65, Benic66, Ciumbrud07, Mirăslău68). Cea mai apropiată analogie pentru piesa din mormîntul nr. 10 o oferă akinakes-ul descoperit la Mirăslău, care, ca şi cel de la Băiţa, era prevăzut cu teacă. Singura deosebire constă în aceea că piesa de la Mirăslău are miner cu bară. Apropiat ca formă şi mărime e un akinakes descoperit la Curtea de Argeş, al cărui miner din bronz, terminat în antene, e ornamentat cu motive geometrice69. Prin caracteristicile sale akinakes-ul de la Băiţa, ca şi cele de la Mirăslău şi Curtea de Argeş, ne apare ca o formă hibridă care, redînd unele elemente ale akinakes-ului de tip post-arhaic, prezintă totuşi un as-03 Idem, op. cit., pp. 46—60, pl. 15—20. 64 V. G. Petrenko, op. cit., p. 70. Cf. şi W. Gintcrs, Das Schwert der Skythen und Sarmaten in Südrussland, Berlin, 1928, pp. 23—33. 65 M. Roska, în DolgCluj, 5, 1914, pp. 13—16, fig. 1. 66 Idem, ErdRep p. 149, nr. 19, fig. 173. 67 Şt. Ferenczi, op. cit., p. 91, 93, fig. 7. 68 K. Herepei, in ArchErt, 17, 1897, p. 67, fig. 6. 09 Al. Vulpe, Ferigile, pp. 58, 61, fig. 19, pl. XVI/2.
