Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
Note
3 O NOUA COLECŢIE IN MUZEUL JUDEŢEAN MUREŞ 691 Un vas asemănător, dar nu identic, descoperit într-una din locuinţele de la Reci, este încadrat de Székely Zoltán, într-o fază tîrzie a culturii Tisa7. Din Hallstatt datează un vas (planşa CXIV/4), din pastă zgrunţuroasă, conţinînd nisip şi piatră pisată, pasta fiind arsă neomogen. El are forma unui borcan, cu fundul plat, corpul uşor bombat şi gura relativ largă. Este decorat cu patru butoni alveolaţi, dispuşi simetric şi situaţi la 2 cm sub buza vasului. Vasul a fost reîntregit la Şcoala generală din Cucerdea, din opt fragmente. Dimensiuni: înălţimea 18,3 cm; diametrul fundului 10,5 cm; diametrul maxim 16 cm; diametrul gurii 13 cm. In punctul ,,La cobor“ (planşa CXI/4) situat la aproximativ 450 m de la hotarul comunei Cucerdea spre gara Cipău, pe calea Cipăului, în anul 1963, profesorul Vunvulea Gheorghe, directorul Şcolii generale, a descoperit întîmplător o fibulă tip arcuş de vioară (Peschiera). Fibula (planşa CXII), are la un capăt al ei la picior, un disc spiralic din fir de bronz. Piciorul fibulei este format prin îndoirea de două ori a firului, a cărui prelungire formează corpul agrafei. Resortul, ieşit din corpul fibulei, se compune dintr-o spirală îndoită de trei ori, în continuarea căreia ar trebui să fie acul, de secţiune rotundă, din păcate rupt la acest exemplar, împreună cu cea de a treia Spirală a resortului. Fibula este confecţionată din fir de bronz cu secţiune rectangulară. Patina fibulei, de culoare verde-deschis, este bine păstrată. Dimensiuni: lungimea totală 9,8 cm; înălţimea 1,5 cm; diametrul spiralei 3,2; diametrul resortului 1,4 cm; grosimea firului 0,3—0,4 cm. Fibula în formă de arcuş de vioară are o evoluţie lungă, ce se eşalonează de-a lungul perioadelor Hallstatt A şi В şi aparţine foarte puţinelor exemplare ce au fost aduse la suprafaţă din această perioadă. De pe teritoriul patriei noastre cunoaştem fibule tip arcuş de vioară din descoperirile de la Cernatu8, Bădeni9; Sacoţi, Slătioara. Tot o fibulă asemănătoare, al cărei resort este proeminent, a fost descoperită în cadrul unui depozit la Girişul Român, jud. Bihor. In Europa Centrală şi în partea ei de răsărit, acest tip de fibulă cunoscut încă din ultima parte a epocii bronzului, s-a descoperit la Bodrogkeresztúr, Mosonszolnok, Caka, Unter- Radl, Grünbach-Geläde, Innsbruck-Mühlau, Novi Banovci, Podumci, Glasinac, Vinca10. 7 Székely Zoltán, SCIV, 15, 1964, 1, p. 121, fig. 2/7. 8 Székely Zoltán, Dacia, N.S. X, 1966, pp. 209—219. 9 Z. Milea, SCIV, 19, 1968, 3, pp. 513—516. 10 M. Rusu, E. Dörner, V. Pintea şi T. Bader, Bronzehortfunde aus Transilvanien (Hallstatt A2—B3), în Inventaria archaeologica, Heft 8.
