Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
Note
692 MARIANA FLORA GRIGORESCU 4 Fibula tip arcuş de vioară de la Cucerdea, se apropie cel mai mult, din punct de vedere tipologic de fibula descoperită în prima locuinţă a aşezării de la Cernatu11. Aceasta reprezintă o variantă tîrzie a fibulei tip arcuş de vioară, lucru ce rezultă din dimensiunile ei mari, cit şi din faptul că resortul se află în afara corpului care este arcuit şi dovedeşte dăinuirea acestei forme pînă în a doua fază a perioadei timpurii a Hallstattului. In comparaţie cu aceasta, fibula de la Cucerdea este de dimensiuni mai mici. Avînd în vedere analogia cu fibula de la Cernatu, este posibil ca şi fibula noastră să se încadreze orizontului cultural Hallstatt B. Chiar în această zonă, semnalează N. Vlassa o aşezare hallstattiană, aşezare ce nu a fost încă cercetată. In afară de aceste vestigii, provenind dintr-o zonă deja cunoscută în publicaţiile de specialitate, mai există şi alte puncte, situate mai ales în partea nordică a satului, de unde provin alte obiecte ale colecţiei. Cu ocazia lucrărilor de amenajare a Văii Cucerzii, (planşa CXI/1), efectuate în 1970, la ieşirea din sat a acesteia către Cipău, au apărut două văscioare din eneoliticul final. Primul văscior (planşa CXIV/2), din argilă fină, arsă aproape omogen, modelată cu mîna, are culoare cafenie. De dimensiuni foarte mici, are forma de strachină tronconică, cu gura mult lărgită şi fundul plat. Vasul are o singură toartă. Dimensiuni: înălţimea 2,7 cm; diametrul fundului 1,9 cm; diametrul gurii 5,8 cm. Al doilea văscior (planşa CXIV/3), este din pastă fină, modelat cu mîna, ars neomogen, de culoare cafenie. Forma este tronconică, cu pereţii-oblici, aproape drepţi şi cu fundul plat. Intre SMA şi Grădina de legume a comunei Cucerdea (planşa CXI/2), cetăţeanul Maşca loan descoperit în 1966 un denar imperial roman de argint. Moneda (planşa), în greutate de 2,98 grame şi cu un diametru de 17,8x16,7 mm, aparţine lui Hadrianus (117—138): Avers: HADRIANUS AVGVSTVS Bustul împăratului laureat cu cunună de lauri, priveşte spre dreapta. Revers: INDVLGENTIA AVG, în exergă COS III Indulgenţia şade spre stînga, întinzînd mîna dreaptă, ţine în stînga un sceptru Strack 342 Cohen2 846/50 (legenda de pe revers are în exergă, în plus faţă de cea de la Cucerdea un PP; adică COS III PP). 11 Székely Zoltán, ibidem, p. 212, fig. 2/1, la şi 4/2, 2a.
