Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
19 NECROPOLA DE LA BÂIŢA 67 caracter comun în epoca hallstattiană tîrzie. Cum aspectele privind răspîndirea, tipologia, originea, dar mai ales depunerea şi conexarea lor în morminte, au constituit obiectul unei analize46, nu considerăm necesară o nouă discuţie asupra acestei categorii. PODOABE Cercei de electroni cu cap conic. în mormîntul nr. 2, de o parte şi alta a craniului (aproximativ în dreptul orificiilor urechilor) s-au aflat doi cercei de electroni cu cap conic (pl. XX/5-6). Deşi ca mărime nu sínt identici, forma şi tehnica de execuţie este aceeaşi. Sínt primii cercei de acest fel care apar în mormintele de tip scitic din Transilvania. Trei elemente vin să indice încadrarea etno-culturală a acestei categorii: contextul arheologic de caracter scitic în care apar la Băiţa, faptul că podoabe de acest tip nu se întîlnesc în cultura autohtonă şi, în fine, larga răspîndire a cerceilor de acest fel, în lurna scitică nord-pontică — începînd cu mijlocul secolului VI şi în secolul V î.e.n. — cînd diferite variante (executate din bronz sau metal preţios) apar atît în morminte, de exemplu la Volkovţî, Romni, Staikin Verh, în zona Vorskla etc., cit şi în gorodişti din aceeaşi zonă47. Două piese identice descoperite în Ungaria, una la Tápiószentmárton48 (din aur), a doua la Nógrádkövesd49 (din bronz) arată, prin contextul în care s-au aflat, că în bazinul Tisei cerceii de acest tip se datează la sfîrşitul secolului VI, prima jumătate a secolului V î.e.n. şi că apariţia lor se datorează infiltrării elementelor răsăritene scito-iranice, ca şi în Transilvania. Faléra de aur descoperită în mormântul nr. 1 are forma unei calote sferice, ornamentată cu un şir de granulaţii ce redau imaginea crucii înscrise în cerc sau a roţii solare (pl. XVIII/3). Este prima faleră cu acest ornament cunoscută pe teritoriul României. Din literatura de specialitate care ne-a fost accesibilă nu cunoaştem o piesă cu totul identică şi această observaţie este valabilă şi pentru lumea scitică. Tehnica de execuţie, ca şi motivul ornamental, sínt însă bine cunoscute şi sciţilor nord-pontici. Deoarece toate aceste aspecte au fost discutate în studiul privind podoabele de metal preţios din mormintele scitice transilvănene50, ne limităm aici la o singură observaţie. în recent apăruta sa monografie, profesorul 16 V. Vasiliev, în ActaMN, X, 1973, pp. 523—527. 47 Pentru discuţia mai largă împreună cu alte exemple şi bibliografia, vezi V. Vasiliev, în ActaMN, VII, 1970, pp. 50—53. 48 N. Fettich, în ArchHung, 15, 1934, pl. VI/2. “ P. Patay, în FolArch, 7, 1955, p. 72, pl. XII/1. 50 Vezi V. Vasiliev, op. cit., pp. 55—57. 5*
