Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
68 VALENTIN VASILIEV 20 VI. Dumitrescu51, după locul în care aminteşte această piesă, anume printre talerele de aur din epoca bronzului, lasă impresia că o consideră din aceeaşi epocă. Dacă prin tehnica de execuţie şi motivele ornamentale, piesa în sine nu se pretează la o încadrare strictă, în schimb contextul în care apare nu lasă nici un dubiu asupra caracterului scitic al mediului ei de descoperire şi, mai ales, asupra încadrării sale cronologice, necropola de la Băiţa datînd în răstimpul dintre sfîrşitul secolului al VI-lea, prima jumătate a secolului V î.e.n. Brăţările de bronz. In mormîntul nr. 12 (incineraţie), peste grămada de oase calcinate, s-au aflat două brăţări de bronz cu secţiunea cvasi-rotundă şi capetele apropiate (vezi pl. XVII/b şi XXVI/5, 8). Fiind atestate în diferite epoci şi zone culturale, astfel de brăţări nu au singure o anume semnificaţie cultural-cronologică. Totuşi, în asociaţie cu alte categorii de inventar, ele pot oferi uneori indicii preţioase. Brăţări de acest tip (ornamentate uneori cu incizii transversale sau cercuri) au fost aflate şi în mormintele scitice de la Sf. Gheorghe52 şi Batoş53, în ambele cazuri fiind asociate cu mărgele de pastă cu ochi de păun care nu sínt cunoscute pînă acum. în morminte scitice ce conţin inventar arhaic. Acest fapt, verificabil şi la nordul Mării Negre54 55, constituie un criteriu pentru datarea mormîntului nr. 12 la sfîrşitul secolului VI, prima jumătate a secolului V î.e.n., datare ce concordă cu cronologia de ansamblu a necropolei. Verigi de fier. In mormintele nr. 9 şi 11 s-au aflat cîte o verigă de fier puternic oxidată (pl. XVI/a, XVII/a, XXIII/10 şi XXVI/1). în grupa scitică din Transilvania, piese de acest fel apar de regulă în morminte de femei, dar rostul lor (probabil şi acela de brăţări) este uneori greu de precizat35. In orice caz, verigile de fier sínt o categorie comună, fără semnificaţii cultural-etnice56. In legătură cu podoabele de la Băiţa se impun eîteva precizări. In primul rînd trebuie reliefat faptul că descoperirile din această necropolă au scos la iveală două categorii noi (cerceii de electron şi faléra de aur), categorii care în lumea scitică nord-pontică încep să se răspîndească spre sfîrşitul fazei timpurii a culturii scitice, adică după mijlocul secolului VI 51 Arta preistorică in România, Bucureşti, 1974, pp. 401, 459, fig. 443. 52 Z. Székely, în SCIV, XI, 1966, p. 376, fig. 4. 53 V. Vasiliev, în ActaMN, III, 1966, p. 418, fig. 5/6—8. 54 Vezi de ex. O. A. Artamonova-Poltavţeva, op. cit., p. 39, fig. 14/3, p. 51, fig. 21/7 şi E. F. Pokrovskaia, în Arheologia Kiev, 18, 1965, p. 142, fig. 2. 55 Cf. V. Vasiliev, A. Zrínyi, op. cit., p. 113. 56 Pentru verigi identice aflate în morminte scitice din nordul Mării Negre, vezi V. A. Ilinskaia, SDLL, p. 63; A. I. Terenojkin şi colab., în Skifskie drevnosti, Kiev, 1973, p. 130, fig. 15/7, p. 154, fig. 37/14.
