Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
66 VALENTIN VASILIEV 18 tic, ca şi în descoperirile autohtone de epocă hallstattiană din Transilvania, nu cunoaştem o ceaşcă identică. în grupa Ferigile unele ceşti tronconice au capătul superior al torţii supraînălţate terminat într-un buton, dar forma lor e circulară şi sínt dispuse orizontal39. Mai apropiată, ca analogie, apare în schimb o ceaşcă descoperită în grupa scitică de pe rîul Vorskla (din stingă Niprului mijlociu) datînd din a doua jumătate a secolului VI î.e.n.40 şi, mai ales, un exemplar descoperit în curganul nr. 15 de la Srnela, exemplar care are şi un brîu ornamental asemănător, dispus identic41. în fine e de semnalat slipul negru lucios al ceştii mai sus discutate şi a vasului bitronconic din acelaşi mormînt. Acest slip apare oarecum surprinzător, ca un element retardat, în această necropolă, în care sesizarea unei evoluţii a formei vaselor bitronconice, dar mai ales unele categorii ale inventarului metalic, o datează în răstimpul dintre sfîrşitul secolului VI, prima jumătate a secolului V î.e.n., fiind cea mai tirzie necropolă de acest tip din Transilvania. Dar, după cum o dovedesc unele vase din necropola de la Fîntînele, slipul negru apare şi în fazele timpurii ale epocii Laténe42. Pe lingă unele elemente noi, ceramica de la Băiţa perpetuează deci şi aspecte mai vechi — cum e acoperirea suprafeţei vaselor cu slip negru lucios — aspecte pe care le ştim caracteristice celor mai bune tradiţii hallstattiene. Fusaiole. în mormîntul nr. 12, sub vas, a fost aflată o fusaiolă de formă bitronconică (pl. XXVI/9). Este singura fusaiolă descoperită în această necropolă. Fiind o categorie de inventar cu totul comună şi deci semnificaţie culturală sau cronologică, amintim doar că ea apare şi în alte morminte scitice din Transilvania (de ex. la Tîrnăvioara — fost Proştea Mică43, Ciumbrud44), precum şi în morminte scitice din nordul Mării Negre45. Cuţiiaşele curbe din fier. La Băiţa au fost descoperite cuţitaşe în patru din mormintele cercetate sistematic: nr. 6 (pl. XX/10), nr. 7 (pl. XXI/17), nr. 10 (pl. XXIV/8), nr. 12 (pl. XXVI/7), în trei (M. nr. 6, 7, 12) ele fiind conexate cu ofrandă de carne, obicei caracteristic în Hallstattul tîrziu numai sciţilor şi străin culturii autohtone. Cuţitaşele curbe au un 39 Al. Vulpe, Ferigile, pl. IV—VI. 40 V. A. Ilinskaia, în Arheologia Kiev, 20, 1966, p. 85, fig. 15. 41 A. Bobrinskij, Kurgany i slucajnyja arheologiceskija nahodki bliz meslecka Cmely, I, St. Petersburg, 1887, pl. XV/7. 42 Mulţumim lui I. H. Crişan care a avut amabilitatea să ne arate materialul ceramic din necropola de la Fîntînele. 43 P. Reinecke, în ArchErt, 17, 1897, p. 16, fig. 5 i. 44 Şt. Ferenczi, în ActaMN, II, 1965, p. 92, fig. 9/1—2. 45 A. Mongait, Arheologia în U.R.S.S. Bucureşti, 1961, p. 147 (necropola de la Nikopol).
