Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)

III. Etnografie

668 VASILE POP 10 Aceste bocete sau versuri pentru mort, constituie adevărate panege­­rice. Desigur numărul acestor bocete este cu mult mai mare şi se cîntă toată noaptea a doua a priveghiului. Ziua a treia este destinată înmormîntării. Tot satul, tineri şi bătrîni, participă la ceremonialul de înmormîntare. Fetele şi feciorii, îmbrăcaţi în frumoase costume naţionale, purtînd coroane şi buchete de flori, vin în grup organizat la casa mortului. In frunte merge un tânăr purtînd dra­pelul tricolor. Ajunşi la uşă unul dintre oolăcari rosteşte aceste versuri: Noi venim la astă casă Unde doarme o mireasă. Ea doarme în pat culcată, Nu se scoală niciodată. Şi ea doarme între flori Habar nu are de noi. (Inf. Iuga Nastasia — Rîciu) In localităţile Rîciu, Şincai-Fînaţe, Pogăceaua aceste versuri, sau al­tele, sínt cîntate de toţi tinerii din grup. Apoi tineretul care simbolizează nuntaşii din partea mirelui intră în casa „miresei“. Aici se cîntă mai multe cîntări cu conţinut adecvat momentului. Iată cîteva din aceste cîn­­tări : Cul sl Ho Tfti: ~V- 7o? ^ ^ УлмЦ­/»*r0 ОСЛО ,

Next

/
Thumbnails
Contents