Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
III. Etnografie
19 FOLCLORUL VĂII GURGHIULUI (I) 585 Din acelaşi ciclu face parte colindul despre despărţirea surorilor prin căsătorie. El a fost atestat în Ibăneşti Pădure, în Jabeniţa. Tot aici trebuie încadrat oolindul despre cununia fraţilor. El a fost descoperit exclusiv în Glăjărie, în trei variante. Faţă de variantele cunoscute în alte zone folclorice, el pare un fragment: cuprinde doar cererea în căsătorie şi condiţiile puse de fată. Lipseşte aşa dar cununia, cu motivele poetice pe care le comportă aceasta, cunoscute în variantele din alte zone. In afară de Mioriţa şi Cununia fraţilor, colindul a mai înglobat baladele Nevasta fugită şi Şarpele. Cea dintîi a fost atestată numai în Jabeniţa, în trei variante: izvorul a întrebat dacă n-a văzut pe nevasta „fugită de-acasă“, care a părăsit plug cu patru boi, bărbat ca „on stag“, copilul bolnav şi o turmă de oi7. A doua, Şarpele a fost culeasă într-o singură variantă, din Ibăneşti Pădure şi înfăţişează soarta voinicului blestemat să fie devorat de şarpe în ziua de Rusalii8. Am arătat că informatorii nu recunosc în prezent vreo funcţionalitate a colindelor; totuşi, tipul Sus, sus, sus pe lingă lună poate fi considerat, după imaginile poetice pe care le cuprinde, colind pentru naşi; el a fost cules în Jabeniţa şi Ibăneşti: copiii împletesc cununi de flori, cu dorinţa de a le oferi „nănaşului“, care i-a botezat şi îi va cununa. De asemenea, Zori, zori, dalbe surori, înregistrat într-o singură variantă, în Ibăneşti Pădure, a fost adaptată pentru casa cu fată de măritat. In aproape toate localităţile cercetate a fost înregistrat colindul Sculaţi, sculaţi boieri mari. Cele zece variante culese se clasifică în felul următor: 1. unele îndeamnă să fie măturate curţile; 2. altele îndeamnă să fie puse podoabele de argint şi mătăsurile; 3. în sfîrşit, altele vestesc sărbătoarea. Acestea din urmă fac legătura cu colindul religios, din care, după cum am arătat, au fost culese 72 piese. Cele mai frecvente teme, în ordinea numărului de variante, sínt: Naşterea (11 variante), Izgonirea din rai (8 variante), Răstignirea (6 variante), Taci fiule şi Mîhnirea lui Dumnezeu (cîte 5 variante), Trei crai de la răsărit şi Jefuirea raiului (cîte 4 variante) ş.a. Pentru a completa imaginea asupra repertoriului de colinde din Valea Gurghiului trebuie să mai amintim cele trei colinde ţigăneşti culese----------------------1 7 Al. I. Amzulescu, (Balade populare româneşti. I. Bucureşti 1964, p. 213—215) nu cuprinde, ca tip distinct, această temă de baladă, care cunoaşte o răspîndire destul de mare în Transilvania. 8 A se vedea capitolul referitor la balade, în volumul următor.
