Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
III. Etnografie
586 D. POP, I. TALOŞ, I. CUCEU, L. IŞTOC, E. PETRUŢIU 20 în original, două parodii de colind şi trei creaţii individuale; în sfîrşit, menţionăm şi opt urări („mulţămite“), oare au fost notate separat, ladică izolat de colinde. Ion Taloş Melodiile de colind Cercetările noastre au scos la iveală 1S'4 melodii, din 11 sate. Cel mai reprezentativ sat este Ibăneşti-Pădure cu 39 melodii, urmat de Jabeniţa cu 28, Solovăstru cu 23 şi Hodac cu 201, dintre oare 47 tipuri melodice şi 124 variante. Dată viind valoarea artistică redusă a colindelor de origine cultă şi a celor ţigăneşti, acestea nu au fost cuprinse în prezentarea noastră. Cercetătorii sínt astăzi de acord că forma primară de manifestare a obiceiului era sincretismul dans-muzică-poezie, în care rolul unificator îl avea ritmul. Importanţa pe care a avut-o ritmul dansului în viaţa colindelor a fost relevată încă de Bartók, în 19232 şi susţinută în continuare de cercetările ulterioare, pînă ia cele mai recente3. De aceea în studiul nostru am ales pentru clasificarea materialului, criteriul ritmic. Spre deosebire de sistemele de clasificare anterioară4, elaborate pe materiale mai cuprinzătoare, care aveau ca scop alăturarea unui număr cît mai mare de variante, sistemul propus de noi pentru acest material concret urmăreşte prezentarea lui în mod evolutiv. Pe baza acestui criteriu, pe primul loc stau melodiile în ritm de dans5, ritm care premerge în timp giustosilabicului. Urmează amestecul neîngrădit de formule aparţinînd ritmului de dans şi giustosilabicului, melodii în giustosilabic veritabil, 1 In celelalte sate numărul melodiilor este mai scăzut: Orşova — 17, Ibăneşti- Sat — 16, Caşva — 15, Glăjărie — 11, Adrian — 10, Gurghiu — 6, Dulcea — 4, Toaca — 3. 2 Bartók Béla, Volksmusik der Rumänen von Maramureş, München 1823 (=Sammelbände für vergleichende Musikwissenschaft, IV). 3 Gh. Ciobanu, Înrudirea dintre ritmul dansurilor şi al colindelor, în „Revista de etnografie şi folclor“ an. IV, nr. 1 (1964), p. 67; R. Ghircoiaşu, Contribuţii la istoria muzicii româneşti. Voi. I. Ed. muzicală 1963, p. 110; P. Bentoiu, Cîteva consideraţiuni asupra ritmului şi notaţiei melodiilor de joc româneşti, în „Revista de etnografie şi folclor“ nr. 1—2 (1956), p. 36; Mîrza, T., Ritmul de dans, un sistem distinct al ritmicii populare româneşti, în „Lucrări de muzicologie“, voi. 7, Cluj 1971, p. 84. 4 Bartók, Bela, Melodien der rumänischen colinde, Editura muzicală, Budapest 1968; Cernea, E., Contribuţii la tipologizarea colindelor româneşti, în „Revista de etnografie şi folclor“, I, 14 (1969), nr. 3; Vicol, A., Premise teoretice la o tipologie muzicală a colindelor româneşti, în „Revista de etnografie şi folclor“, I, 15 (1970) nr. 1; Szenik, Ileana, Apartanenţa tipologică a unor melodii de colindă, în „Lucrări de muzicologie“ voi. 7, Cluj 1971. 5 Mîrza T., Ritmul de dans, un sistem distinct al ritmicii populare româneşti, în „Lucrări de muzicologie“, voi. 7, Cluj 1971.
