Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)

III. Etnografie

CONTRIBUŢII ALE CERCETĂRII ETNOGRAFICE DIN JUDEŢUL MUREŞ PENTRU VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL

VALÉR POP

Un nesecat izvor de frumuseţe ce rărnîne veşnic limpede în ciuda tuturor vicisitudinilor vremii, cultura populară românească, rezultat al perenităţii unui popor harnic, iscusit, cu o nemaipomenită bogăţie spirituală, îşi dezvăluie cu multă dărnicie tainiţele comorilor sale oricărui cercetător dornic de a le cunoaşte şi a le scoate la lumina zilei, atit pentru contemporani cît şi pentru urmaşi.

Mulţi dintre oamenii de cultură s-au străduit să culeagă creaţiile populare orale: doine, cînteoe bătrâneşti, basme, balade, strigături, proverbe şi zicători, snoave, bocete, descântece, căutînd în ele oglinda sufletului ţăranului român, starea lui spirituală, determinată de starea lui socială, în diferite perioade ale istoriei neamului românesc, toate acestea formînd izvorul de inspiraţie pentru creaţiile literare ale scriitorilor. Compozitorii au cercetat ritmurile muzicii, ale dansului popular, transpunîndu-le în creaţii muzicale de mare valoare. Nu puţini au fost aceia care au căutat să desluşească măiestria formelor ornamentale ale ţesăturilor, cusăturilor, ale portului popular, arta sculpturii monumentale în lemnul porţilor, al troiţelor, arta încrustăturii furcilor de tors şi a botelor ciobăneşti, sau a originalelor icoane pe sticlă şi lemn.

Cei mai mulţi cercetători ai culturii populare s-au ocupat mai ales de aspectul spiritualităţii populare exprimată în folclor şi artă populară, aeordînd în general o atenţie mai mică vieţii materiale oglindită în vestigii etnografice, create cu mai puţin gust artistic dar cu un grad de utilitate sporit şi, am putea spune, cu o valoare documentară superioară. Acest aspect este reliefat şi în valorificarea culturii populare din judeţul Mureş, unde culegerile de folclor, precum şi lucrările ştiinţifice privind valorificarea folclorului mureşean sínt preponderente în