Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
3 SOCIETATEA DE ISTORIE, ARHEOLOGIE, ETNOGRAFIE 491 avînd trei secţii: a) arheologie preistorică; b) arheologie romană; c) numismatică. Aceste obiecte, care vorbesc despre trecutul vieţii daco-romane de pe aceste plaiuri, împreună cu piesele colecţiei entografice adunate pînă atunci de membrii societăţii, fac parte din patrimoniul nostru cultural, îmbogăţit în anii care au urmat, îndeosebi în perioada de după eliberare pînă azi, conservat în cadrul Muzeului judeţean, constituind un mijloc eficace de educare a maselor în spiritul patriotismului socialist. II Elie Cîmpeanu, unul din întemeietorii Societăţii de istorie, arheologie şi etnografie din Tîrgu Mureş şi animatorul ei principal, s-a născut în 1859 la Goreni, judeţul Mureş, din părinţi ţărani. După ce a urmat, în anii 1867—1871, şcoala primară română din Reghin, avînd ca învăţători pe Teodor Hărşan, George Crişan şi George Maior, a făcut studii liceale şi teologice la Blaj, fiind unul dintre’ cei mai distinşi şi iubiţi elevi ai lui loan Micu Moldovan, cunoscut filolog şi om de cultură. In anul 1883 a fost numit învăţător şi apoi preot la Subcetate, fostul judeţ Ciuc, de unde, apoi, în 1898, a fost transferat la Gheorghieni, ca inspector al şcolilor naţionale române din regiunea Giurgeului, unde va rămînea pînă în anul 1916. Datorită muncii neobosite, cinstei şi spiritului de abnegaţie, Elie Cîmpeanu s-a bucurat pretutindeni de încrederea poporului în mijlocul căruia trăia, comuna Subcetate acordîndu-i, în 1926, după transferarea sa la Tîrgu Mureş, cetăţenia de onoare1. Din fragedă tinereţe, Elie Cîmpeanu a fost dotat cu înclinarea pentru scris şi cercetări istorice şi arheologice, adunînd un vast material, privitor, îndeosebi, la monografiile satelor româneşti şi trecutul românilor din zona în care a activat, fiind un cunoscător temeinic al acestor probleme atît de importante. în anii 1898—1904 a fost colaborator la „Enciclopedia Română“, lucrare în trei volume editată la Sibiu de societatea „Astra“. Aici a redactat articolele privitoare la populaţia din judeţele de pe atunci (Ciuc, Mureş) şi din municipiul Tîrgu Mureş etc. In acelaşi timp, ca bibliograf pasionat, Elie Cîmpeanu a cercetat pe la bisericile din Giurgeu vechile tipărituri româneşti, fiind în această privinţă cel mai apropiat colaborator a lui loan Micu Moldovan din Blaj şi, concomitent, al lui loan Bianu, bibliotecarul Academiei Române, pentru care a negociat cumpărarea, pentru 400 coroane, a Psaltirii slavo-române din 1577, descoperită la Voşlo-1 Arh. Stat. Tg. Mureş, Fond Elie Cîmpeanu, dos. nr. 1, fila 24.
