Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
482 TURZAI MARIA 4 reşti. In cuvântarea sa el sublinia: „Biblioteca muncitorească nu este numai o bibliotecă de specialitate, ci şi de literatură proletară şi pe lingă aceasta este colecţia celor mai de seamă opere ale literaturii naţionale şi universale, unde se gălsesic şi operele cele mai noi“. Iar în proiectul de hotărâre votat în unanimitate în această adunare s-a subliniat că: „Adunarea generală de partid recunoaşte că prin Biblioteca şi Şcoala liberă a Căminului muncitoresc se desfăşoară o susţinută muncă culturală. Este de dorit ca prin extinderea orelor de împrumut, prin înfiinţarea unei săli de lectură, prin abonamente la mai multe gazete din România şi din alte ţări să-şi intensifice munca culturală“7. Din Catalogul de cărţi al Asociaţiei Căminului muncitoresc din Tîrgu Mureş — păstrat în colecţia Muzeului judeţean din Tirgu Mureş — aflăm, că în anul 1927, în fondul de cărţi al acestei biblioteci, pe lingă operele lui Maxim Gorki, Henri Barbusse, Romain Rolland, Jack London, Kassák Lajos, Móricz Zsigmond etc. se găseau şi o serie de volume ale scriitorilor şi poeţilor români, ca Mihai Eminescu, George Coşbuc, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, loan Slavici etc. Iar în colecţia literaturii socialiste figurau unele din operele lui Marx şi Engels, traduse în limba română şi maghiară, cartea lui V. I. Lenin despre Marx, mai multe lucrări ale marelui revoluţionar socialist român C. Dobrogeanu-Gherea, precum şi cărţi editate de Petre Muşoiu8. Biblioteca a pus la dispoziţia cititorilor — în mod clandestin — cărţi editate în colecţiile „Biblioteca Comunistă“, „Munka és tudás“ (Muncă şi ştiinţă), precum şi „Operele alest“ ale lui V. L. Lenin, editate la Moscova. La Timişoara, în clădirea impozantă şi modernă a Căminului muncitoresc, — unde au fost organizate cercuri ideologice, politice şi profesionale, coruri, ansamblu teatral, cinema, grupuri pentru răspîndirea cărţii şi a ziarelor muncitoreşti editate în limbile română, maghiară şi germană — a funcţionat cea mai bogată bibliotecă marxist-leninistă din România acelei perioade9. La organizarea şi activitatea Bibliotecii muncitoreşti din Timişoara — al cărei fond de cărţi însuma peste 10 000 de volume — au luat parte numeroşi muncitori şi intelectuali de diferite naţionalităţi. Cu colaborarea acestora s-au organizat serate literare, cenacluri literare, în cadrul cărora au fost prezentate opere de valoare ale scriitorilor români şi maghiari, s-a făcut propagandă pentru difuzarea 7 „Előre“, din 22 ianuarie 1922. 8 S. Fuchs, Istoricul Bibliotecii Căminului Muncitoresc ..., p. 133. 9 Izsák László, Egy évtized harcai Temesváron, (Un deceniu de luptă la Timişoara) ín „Igaz Szó“, nr. 4 din 1971, pp. 586—594.
