Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
5 CONTRIBUŢII LA LEGĂTURILE CULTURALE ROMÂNO-MAGHIARE 483 publicaţiilor editate în diferite limbi de către P.C.R., Sindicatele Unitare şi de Blocul Muncitoresc-Ţărănesc („înainte“, „Választási Újság“, „Dolgozók Lapja“ etc.). în scopul de a răspîndi ideologia marxist-lenini'stă, pentru a face cunoscute oamenilor muncii de diferite naţionalităţi valorile culturale create de scriitori, artişti români, maghiari etc., şi sindicatele clujene au continuat tradiţia de organizare a unor biblioteci muncitoreşti. Astfel, în anii douăzeci, la Cluj, s-au infiinţat biblioteci de către metalurgişti, constructori, tipografi şi ceferişti, toţi aparţinînd sindicatelor unitare. Asemenea biblioteci au fost organizate şi în Braşov, Oradea, Arad, Satu Mare şi în alte centre muncitoreşti. în presa muncitorească se găsesc multe referiri la existenţa şi activitatea bogată a acestora. Istoricul lor însă va putea fi reconstituit abia după o cercetare mai profundă şi după depistarea materialului documentar păstrat în diferite arhive ale ţării. în promovarea legăturilor culturale româno-maghiare un rol mai modest, dar nu fără importanţă l-au avut şi grupurile de teatru muncitoreşti, care au fost infiinţate în diferite centre culturale şi muncitoreşti ale Transilvaniei. Primul spectacol al teatrului muncitoresc din Tîrgu Mureş a fost ţinut în august 1921. La Cluj, începând din anul 1924, teatrul muncitoresc a avut un program foarte bogat. La înfiinţarea şi în activitatea teatrului muncitoresc din Cluj organizatorii spectacolelor au primit sprijin de la Pavel Constantin, director al Teatrului Naţional şi al Operei, precum şi de la Janovics Jenő, directorul Teatrului Maghiar din Cluj. în repertoriu figurau piese ale autorilor: Anatole France, Ibsen, Gorki, Shaw, Strindberg, Moliére, I. Luca Caragiale, iar spectacolele au fost prefigurate de Janovics Jenő, Lucian Blaga, Kádár Imre10. La seratele literare organizate în anul 1924 de grupul teatral al sindicatelor din Cluj, s-au ascultat poezii de Eminescu, Minuleseu, L. Blaga, Emil Isac, Petőfi, Ady, Áprily Lajos, Heltai, Kiss József, Finta Zoltán, Sipos Domokos, Reményik Sándor etc11. După unirea Transilvaniei cu România, a apărut la Cluj, în cadrul Bibliotecii Universitare, „Biblioteca populară“ avînd ca scop răspîndirea culturii în masele de muncitori şi de alte categorii sociale. Profesorul Victor Cheresteşiu, în calitate de bibliotecar — din iniţiativa P.C.R. — a reuşit să obţină aprobarea lui Emil Racoviţă, preşedintele Comisiei 10 Kádár Bogárka, Munkásművelődés a két világháború között (Mişcarea culturală muncitorească dintre cele două războaie mondiale), în „Igaz Szó“, nr. 4 din 1971. 11 „Romániai Népszava“ din 9 şi 16 noiembrie 1924. 31*
