Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
3 CONTRIBUŢII LA LEGĂTURILE CULTURALE ROMÂNO-MAGHIARE 481 a fost dedicată temei „Despre rolul social al literaturii şi a artei“, cînd Emil Isac, Kádár Imre, Szentimrei Jenő, Iuliu Dascăl şi Székely Béla şi-au expus concepţia lor în această problemă4. Tot la Cluj, în anii ce urmează infiinţării Partidului Comunist Român, a fost organizată societatea de ştiinţe sociale, cunoscută sub denumirea de „Cercul Marx“. Această societate, în cadrul căreia se studiau probleme ale materialismului dialectic şi filozofie marxist-leninistă, a luat naştere prin efortul, străduinţa unor intelectuali români şi maghiari din Cluj, cu concepţii progresiste, democratice sau marxiste. Printre membrii cercului îi găsim pe: Victor Cheresteşiu, Aradi Viktor, Dienes László, Vasile Osvadă, Antal Márk, Valér Moldovan, dr. Dominic Stanva, Petre Suciu şi alţii5. In această perioadă, pe lingă conferinţe, şcolile libere şi universităţile libere, cercurile de studii, bibliotecile organizate din iniţiativa P.C.R., de muncitori şi intelectuali democraţi sau comunişti, ocupau un loc important în răspîndirea lieraturii române, maghiare şi a celei universale, în propagarea ideilor avansate şi marxist-leniniste. înfiinţarea acestor biblioteci se putea baza pe tradiţii ale mişcării socialiste şi muncitoreşti. C. Dobrogeanu-Gherea, Ştefan Gheorghiu. I. C. Frimu, Farkas Károly, I. Creţu, Simó Géza şi în general militanţii cei mai de seamă ai mişcării s-au ocupat de organizarea şi de activitatea bibliotecilor muncitoreşti6. După desăvîrşirea unităţii statale a României şi a înfiinţării Partidului comunist, mişcarea muncitorească din Tîrgu Mureş a luat un nou avînt. Activitatea Bibliotecii muncitoreşti a fost reorganizată, s-a îmbogăţit fondul de cărţi, ajungînd la peste 3 000 de volume. Sub îndrumarea unor activişti de partid, s-a lărgit considerabil colecţia de literatură marxist-leninistă şi s-a îmbogăţit cu opere beletristice progresiste editate în limba română, maghiară, germană. Publicaţiile muncitoreşti, şi, în general, presa vremii atestă că Simó Géza şi Lázár Ödön au fost de mai multe ori tîrîţi în faţa justiţiei pentru activitatea lor de propagatori ai literaturii marxiste în rîndul muncitorilor şi uteciştilor. Potrivit publicaţiei muncitoreşti „Előre“ („înainte“) din Tîrgu Mureş aflăm că la adunarea generală a organizaţiei locale de partid din luna ianuarie 1922, Simó Géza a făcut o informare detaliată asupra activităţii Bibliotecii muncito4 Ibidem, p. 107. 5 Társadalomtudományi Társaság Kolozsvárt. (Societate de ştiinţe sociale la Cluj), în „Korunk“, nr. 11 din 1926, pp. 726—728; Gh. I. Bodea, L. Fodor, dr. Vajda Lajos, op. cit., p. 182. 6 Simion Fuchs, Istoricul Bibliotecii Căminului muncitoresc din Tîrgu Mureş, în „Revista bibliotecilor“, nr. 3 din 1971, pp. 130—133. 31 — Marisia voi, VI.
