Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
480 TURZAI MARIA 2 ajutorare organizate în anul 1925 în diferite oraşe pe lingă sindicatele unitare înfiinţate pe baza indicaţiilor primite din partea P.C.R. Aceste comitete au organizat diferite acţiuni pentru ajutorarea morală şi materială a deţinuţilor acestora, au acordat ajutor juridic în procesele muncitoreşti, au participat la mobilizarea maselor muncitoreşti pentru obţinerea amnistiei generale şi au organizat numeroase manifestări cu caracter cultural al căror venit era folosit de Consiliul General al Sindicatelor Unitare pentru ajutorarea deţinuţilor politici şi a familiilor acestora. Existenţa şi sporirea în continuare a relaţiilor culturale româno-ma'ghiare în perioada interbelică a fost atestată de programul şi de lista conferenţiarilor şi participanţilor la cursurile libere organizate de P.C.R., de ‘alte partide şi sindicate muncitoreşti. După greva generală din 1920 toate căminele muncitoreşti din Transilvania au fost închise de către organele represive ale statului burghezo-moşieresc, şi numai printr-o luptă dîrză muncitorimea reuşeşte ca în cursul anului (1921) să obţină redeschiderea şi aprobarea activităţii acestora. In pofida condiţiilor grele, în vara anului 1921, la Cluj, Tîrgu Mureş, Oradea au fost reorganizate cursurile populare ştiinţifice. La Cluj, între noiembrie 1921 şi martie 1922, în cadrul şcolii libere organizate de Comitetul cultural al sindicatelor, s-au ţinut 28 de conferinţe din domeniul ştiinţelor sociale, naturale, de istoria literaturii şi artei. Pe lista conferenţiarilor figurau intelectuali de seamă, conducători ai vieţii spirituale şi culturale din Cluj. Dintre titlurile temelor, comunicărilor şi din lista conferenţiarilor remarcăm: Emil Haţieganu: Despre unificarea dreptului; Antal Márk: Despre şcoala viitorului; Darvas Simon: Materialismul istoric şi concepţia despre lume a marxismului; Dienes László: Dezvoltarea concepţiilor despre lume; Valter Roman: Problema agrară din România; dr. Kertész Jenő: Naţiune şi internaţionalism. Dintre temele de istorie, literare şi de artă reţinem: Emil Isac: Literatura română de azi; Dienes László: Despre curentele artistice; Kacér Illés: Ady şi literatura maghiară; Szentimrei Jenő: Drama modernă; Ligeti Ernő: Literatura europeană de azi; Emil Panaitescu: Despre Coşbuc; Sas László: Upton Sinclair; Scriitorul vieţii muncitoreşti; Seprödi János: Originea muzicii şi rolul ei in societate3. Este de menţionat că în cadrul conferinţelor organizate în şcolile libere pentru muncitori au avut loc discuţii foarte aprinse, interesante şi pline de învăţăminte printre susţinătorii diferitelor concepţii comuniste, socialiste, democrat-burgheze etc. O seară 3 Haladás, din 15 noiembrie 1921; Jordáky Lajos, Szocialista kultura-munkásművelődés (Cultură socialistă — cultură muncitorească), în „Igaz Szó“, nr. 7 din 1973, pp. 106—107.
