Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
466 GHEORGHE IANCU 22 ţional pe întreg cuprinsul ţării. Unificarea monetară, prin importanţa ei, a preocupat deopotrivă, cercurile guvernamentale, financiare şi oamenii politici, avansîndu-se diverse soluţii, multe purtînd amprenta unuia sau altuia dintre partidele politice. Deşi se aprecia în mod unanim, unificarea monetară ca o necesitate economică, infăptuirea ei s-a realizat abia în vara lui 1920. Au concurat la această „vinovată amînare“99 încheierea tîrzie a tratatelor de pace, schimbările de guvern survenite, interese speciale ale Băncii Naţionale, precum şi nefasta speculă financiară100. în condiţiile în care ştampilarea biletelor de coroane nu s-a soldat cu rezultatele aşteptate, se impunea retragerea lor cit mai grabnică din circulaţie. Cercuri din jurul Consiliului Dirigent sesizind deprecierea continuă a coroanelor şi după ştampilare, au solicitat în repetate rînduri Ministerului de Finanţe rezolvarea problemei monetare101. Astfel, după încheierea lucrărilor Marelui Sfat Naţional, la 11 august 1919 s-a ţinut o consfătuire a şefilor de Resorturi cu caracter economic, la care a participat şi directorul general al Comerţului, discutîndu-se chestiunea menţinerii sau înlăturării restricţiilor cu privire la trecerea mărfurilor din Transilvania în vechea Românie şi invers. Printre cauzele principale care au dus la decizia de menţinere a lor a fost situaţia monetară, apreciindu-se că interesele generale impuneau rezolvarea problemei coroanei în sensul unificării monetare102. Constatăm — scria „Românul“ din 5 octombrie 1919 — că această situaţie nu mai poate continua şi chestiunea unificării monedei trebuie să ocupe în mod serios pe toţi acei care se interesează de mersul financiar al ţării“. Consiliul Dirigent, văzînd că falsificarea ştampilelor lua proporţii, Mihai Popovici, şeful Resortului de industrie, a iniţiat ţinerea unei consfătuiri pe această temă în octombrie 1919103. Cu acea ocazie s-a hotărît să se propună guvernului, înlocuirea bancnotelor ştampilate, în primul rînid a celor de 1 000 şi 10 000 coroane, cu bancnote noi româneşti, dar tot în coroane, confecţionate, după exemplul Cehoslovaciei, la Viena, de unde se primiseră asigurări că vor putea fi executate în con-99 Vasile C. Osvadă. Material pentru soluţii economice. Cluj, 1923, p. 43. 100 D.A.D., 1919—1920, p. 572; „Patria“, nr. 101 din 13 mai 1920; H. Maniu, op. cit., p. 251; C. Kiriţescu, op. cit., p. 282—287. 101 „Dacia“, nr. 229 din 17 august 1919. 102 Vasile C. Osvadă, op. cit., p. 42, 47; H. Maniu, p. 260. 103 în 14 şi 15 octombrie 1919 Consiliul Economic Central al cărui şef era Mihai Popovici, şeful Res. de Industrie, a discutat, printre altele, şi chestiunea raportului dintre leu şi coroană. Arh.. Stat. Braşov, fond. Camera de Comerţ şi Industrie Braşov, mapa 45—53. Procese verbale.
