Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
23 LEGISLAŢIA AGRARĂ DIN TRANSILVANIA (I) 409 desfiinţarea proprietăţii moşiereşti. A susţinut însă şi „darea în exploatate la obşte“ a pămîntului expropriat, un punct de vedere ce nu corespundea condiţiilor concrete de atunci, specifice din ţara noastră.57 58 Partidul socialist din Transilvania, exprimîndu-şi punctul său de vedere în legătură cu proprietatea agrară, s-a pronunţat în toată perioada cercetată de noi, cu consecvenţă, ca şi Partidul socialist din vechea Românie, pentru lichidarea proprietăţii moşiereşti58. „Felul de judecare al nostru, al socialiştilor — scria „Tribuna Socialistă“ din 31 iulie 1919 — nu poate îngădui decît o singură măsură şi anume ca tot pămîntul [moşiereşti] să se exproprieze“59. Cîteva zile mai tîrziu, la 13 august 1919 tot „Tribuna Socialistă“ scria despre reforma agrară că „deşi din punct de vedere socialist nu ne mulţumeşte nici cîtuşi de puţin, ea stă totuşi întrucîtva în concordanţă cu hotărîrea de la Alba Iulia, neluîndu-se acolo nici un angajament precis în chestia aceasta. Sîntem de convingerea însă că această reformă nu-şi va ajunge scopul, nu va mulţumi ţărănimea, căci în Ardeal, unde pămîntul cultivabil este atît de puţin trebuie mers cu exproprierea chiar şi sub 200 iugăre. în felul acesta s-ar fi făcut într-adevăr o reformă agrară radicală, după cum glăsuieşte rezoluţia“60. Aceeaşi idee a străbătut programul Partidului socialist din Ardeal din mai 1920. Exproprierile puteau să îngăduie vechilor moşieri păstrarea doar a unei suprafeţe de pămînt atît cît putea fi lucrată de propria lor familie61. Noi precizări în legătură cu proprietatea moşierească au fost aduse în toamna aceluiaşi an în rezoluţia Congresului Partidului Socialist din Ardeal cînd s-a cerut exproprierea moşiilor ce depăşeau 50 de iugăre de pămînt arător, 5 iugăre grădini sau 5 iugăre teren cultivabil cu viţă de vie62. Pe aceeaşi linie cu socialiştii din vechea Românie au mers şi cei din Transilvania în cea de a doua problemă, a destinaţiei pămîntului expropriat şi implicit a proprietăţii ţărăneşti. Socialiştii transilvăneni au sus-57 Documente din Istoria mişcării muncitoreşti din România, 1916—1921, Bucureşti, Editura Politică, 1966, pp. 208—384; Ion Bulborea, Problema agrară în documente ale P.C.R. in perioada interbelică. Forum. Ştiinţe Sociale, 1973, 5, p. 70; Mureşan Dumitru, Soluţii ale problemei agrare în publicistica marxistă din România în perioada 1921—1933. Loc. cit., pp. 101—102. 58 Documente ... 1916—1921, p. 155, 484. 59 „Tribuna Socialistă“ nr. 20, din 31 iulie 1919. 60 Ibidem, nr. 30 din 3 august 1919, p. 1. 81 Ibidem, nr. 20 din 16 mai 1920, p. 1. 82 Documente . .. 1916—1921, p. 484; Tribuna Socialistă nr. 36 din 5 septembrie 1920, p. 5.
