Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
15 LEGĂTURILE CULTURALE INTRE ROMÂNI 379 terne al Ungariei, din 24 iunie 1894. Se presupune că locuitorii din Solnoc—Dobîca — se scria în raport — primesc ajutoare în bani din vechea Românie, pentru a agita masele. La 27 mai 1894 s-au întrunit mai mulţi locuitori la o şcoală românească şi au participat la împărţirea banilor primiţi din Vechea Românie. Aflăm din acelaşi raport că un număr de trei români — Lupu loan Buzdura, Pop Mitru şi Cristinean Petru din Reteag —, avînd paşapoarte valabile, au plecat în 5 iunie cu trenul prin Predeal în România, au vizitat oraşele Bucureşti şi Ploieşti, apoi s-au întors. Autorităţile jandarmereşti presupun că cei trei muncitori români au plecat în România pentru a intra în legătură cu Liga şi apoi s-au întors imediat. Locţiitorul comandantului jandarmeriei se plînge că în ultima vreme mulţi locuitori români din comuna Ciceu au plecat în România. Un număr de 111 români posedau paşapoarte valabile şi, cu excepţia a 35 dintre ei, toţi ceilalţi se află la Ploieşti, Brăila, Buzău, Bucureşti. unde şi-au găsit de lucru. Se presupune, iarăşi, că cei care s-au întors din Vechea Românie sínt membri ai Ligii Culturale şi tind spre ideea daco-romană, fiind instruiţi să agite contra statului maghiar. Raportul scrie că nu este exclus ca aceşti muncitori să poarte corespondenţă secretă între Liga Română şi capii agitatorilor din Transilvania. Cu toate că au fost percheziţionaţi, nu s-au găsit nimic la ei. După ce arată că este un lucru dăunător şi că îi de gîndit faptul că în Solnoc—Dobîca numărul românilor care posedă paşapoarte valabile este de ordinul sutelor, el spune că cei care conduc mişcările pot, după bunul lor plac, să trimită curieri în România Veche. Comandantul jandarmeriei propune ministrului de interne al Ungariei „să retragă de urgenţă paşapoartele, să fie întărite posturile din Predeal, iar muncitorii care trec frontiera dinspre România să fie minuţios percheziţionaţi, pentru a se vedea dacă nu deţin scrisori sau documente cu caracter agitatoric“43. Probabil că, în urma unui astfel de raport, ministrul de interne ungar a trimis o circulară tuturor vicecomiţilor din comitate şi primarilor din oraşe, în care se arată că agitatorii români pleacă în mod repetat în străinătate, mai ales în România, unde au legături cu conducătorii Ligii. Pe această cale — se spune în circulară — ei aduc ziare interzise, apeluri ce îndeamnă la răzvrătire, sume de bani strînse în România şi destinate românilor transilvăneni. Ministrul ordonă „să se ia măsuri ca să nu se mai elibereze paşapoarte, mai ales acelora suspecţi de răzvrătire“44. 43 Arhiva Ministerului de interne a Ungariei, f. 117—125 44 Ibidem, f. 170
