Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
3 LEGATURILE CULTURALE ÎNTRE ROMÂNI 367 După unirea Principatelor Române, Bucureştiul a devenit capitala ţării. El a însemnat simbolul unirii politice a tuturor românilor de pe teritoriul vechii Dacii. De acum înainte, în presa transilvăneană se va găsi exprimată mereu ideea că „Pentru ardeleni soarele răsare de la Bucureşti“. O pleiadă întreagă de cărturari transilvăneni au emigrat la Bucureşti mai ales după războiul de independenţă din 1877. Oraşele Moldovei au constituit, de asemenea, puncte de atracţie pentru transilvănenii dornici de a munci în libertate. E suficient să amintim doar faptul că, după 1857, Titu Maiorescu, cu studii făcute la Braşov, Viena, Berlin, Paris, a devenit figura centrală a vieţii ştiinţifice şi culturale ieşene, profesor de filozofie şi rector al Universităţii. Împreună cu Iacob Negruzzi, Pogor, P. P. Carp, Th. Rosetti, întemeiază „Convorbirile literare“ şi pune temelia societăţii „Junimea“4. Transilvănenii urmăreau cu mare atenţie orice manifestări sau activităţi culturale ce se petreceau în România. Autorităţile maghiare erau stînjenite de schimbul de informaţii, cărţi, reviste sau ziare între România veche şi provincia românească Transilvania. Autorităţile ungureşti din Budapesta au confiscat 200 de exemplare din nr. 24 al revistei „Lumea ilustrată“, numai pentru simplul motiv că aceasta avea în coloanele sale portretul dr. Vasile Lucaciu5. Preocupările pentru ridicarea nivelului cultural al elevilor şi al maselor sínt prezente nu numai în oraşele transilvănene, ci şi în aşezările rurale. In satul Caţa din scaunul Cohalmului, comitatul Tîrnava-Mare, la iniţiativa învăţătorului şi a preotului, precum şi a unor români binevoitori, s-a luat hotărîrea încă din anul 1892 de a se înfiinţa o bibliotecă populară, pe lîngă şcoala din sat. Pentru a se realiza cele hotărîte s-au dat sub conducerea învăţătorului cîteva mici serbări şcolare, cu joc, teatru etc. Din sumele realizate, s-a cumpărat un număr de cărţi, punîndu-se în acest mod temelia bibliotecii. Este demn de remarcat faptul că, pentru dezvoltarea bibliotecii, comitetul acesteia roagă „cu recunoştinţă pe domnii autori români să binevoiască a împodobi mica bibliotecă din Caţa cu scrierile lor şi să ajute cu obolul lor micul izvor de cultură românească acum întemeiat în Caţa“6. în apel se indica şi 4 V. Curticăpeanu, Societatea „Transilvania" din Bucureşti pentru sprijinirea studenţilor si elevilor meseriaşi români din Austro-Ungaria, în „Studii", Tom 19, nr. 1, 1966, pp. 93—95 5 „Adevărul“, Bucureşti, 21 sept. 1893 6 „Adevărul“, Bucureşti, 28 august 1893
