Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)

II. Istorie

368 ADRIAN STOICA 4 adresa la care se pot trimite darurile de cărţi sau de bani, specificîn­­du-se că donaţiunile şi sumele persoanelor donatoare se vor publica cu regularitate atît în ziarele din România, cit şi din Transilvania. O mică operă de cultură, dar cu cite rezonanţe şi semnificaţii. Cită trudă şi, poate, pasiune a trebuit să se depună de către cei chemaţi să lumi­neze poporul, cu cită dîrzenie şi curaj a fost apărată limba strămoşească, cultura, împotriva acelora care urmăreau deznaţionalizarea românilor din Transilvania. Nici ţărănimea nu era uitată, atunci cînd era vorba de păstrarea limbii, a obiceiurilor, tradiţiilor şi legăturilor frăţeşti. Chiar dacă se organizau vizite în vechea Românie, la care participau un număr mai redus de ţărani, totuşi nu se scăpa nici o ocazie de a se organiza astfel de întîlniri. în 1894, un număr de ţărani din comitatul Aradului, care luaseră parte la conferinţa naţională din Sibiu, au plecat la Bucureşti. Ei au vi­zitat multe aşezăminte culturale, bisericile (era în spiritul epocii — n.n.), muzeele, Senatul, Azilul ,.Elena Doamna“ etc. Au asistat chiar şi la un spectacol la Teatrul Naţional. „Ţăranii au rămas foarte încîntaţi de cele văzute şi, după ce au vizitat Sinaia, ei au plecat de acolo prin comu­nele învecinate“7. Trupe de teatru din Bucureşti dădeau adeseori reprezentaţii în Tran­silvania. In anul 1913, trupa teatrală Antonescu din Bucureşti a susţinut timp de două luni, în Ardeal şi Banat, o serie de reprezentaţii. Aproape în toate centrele româneşti din Transilvania spectatorii s-au putut bucura de vizionarea pieselor prezentate de colectivul respectiv. în fi­nalul turneului urma să se dea reprezentaţii şi la Budapesta, „însă, da­torită unor intervenţii a românilor din Cluj şi Oradea Mare, artiştii au renunţat să se mai deplaseze în capitala Ungariei şi se pare că pe ro­mânii de acolo ştirea i-a surprins destul de neplăcut“8. Mare vîlvă a stîrnit cazul prestigiosului artist şi om de cultură Za­­haria Bîrsan. Se pare că, în iunie 1901, acesta, împreună cu soţia sa, Olimpia, au fost arestaţi de către jandarmii din Rodna-Veche. Asupra acestui caz a raportat şpanul de la Bistriţa ministrului de interne ma­ghiar, arătînd că actorul nu a fost arestat. Zaharia Bîrsan cu soţia sa şi cu un grup de actori au susţinut nişte reprezentaţii teatrale în diferitele oraşe din Transilvania, avînd aprobarea forurilor maghiare. Deplasîn­­■du-se la Băile din Sîngiorz, marele actor a acceptat, la stăruinţa priete-7 „Adevărul“, Bucureşti, 2—5 noiembrie 1894 8 „Adevărul“, 12 decembrie 1913, p. 4.

Next

/
Thumbnails
Contents