Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
356 IOAN CHIOREAN 2 cietăţii femeilor române, avînd ca preşedinte pe Iudita Măcelariu, soţia avocatului Ilie Măcelariu, personalitate marcantă a Partidului naţional român. In cadrul adunării constitutive, cele 12 membre fondatoare ale comitetului au redactat un apel către femeile române din Transilvania de a sprijini cauza fraţilor şi surorilor noastre din România1. Două zile mai tîrziu, la 7/19 mai, într-o Epistolă respectuoasă către femeile române (publicată în ,,Gazeta Transilvaniei“), George Bariţiu elogia şi el iniţiativa româncelor din Sibiu, al căror comitet „luă asupră-şi primirea şi înaintarea ofertelor destinate pentru cei răniţi. Nu ne îndoim un moment că femeile noastre din alte comune, mai ales urbane, şi chiar rurale, din cele mai mari, vor forma comitete de cîte trei sau cinci inse .. .“2 Comitetul din Braşov s-a constituit la 10/22 mai 1877, sub preşedinţia negustorului român Diamandi Manole. S-a procedat, apoi, în prezenţa celor 15 membri fondatori, la subscrierea unei liste de contribuţii adhoc, care a însumat 5750 de franci3. Spre sfîrşitul lunii mai şi în săptămînile următoare, deşi autorităţile cezaro-crăieşti au luat măsuri severe împotriva lor, dizolvîndu-le, se vor constitui alte noi comitete, fondate de femeile române din Făgăraş, Abrud, Orăştie, Deva, Năsăud, Marea-Arad, Curtici, Oraviţa, Timişoara, Haţeg4. Dar atitudinea ostilă a regimului dualist faţă de cauza generală a poporului român, favorizată de evoluţia evenimentelor antiotomane din Peninsula Balcanică, o consemnăm — prin asprimea ei — încă din 1876. Ea e reflectată cu pregnanţă deopotrivă în numeroase documente din arhivele mureşene precum şi în presa vremii. Astfel, încă la 1 iulie 1876, printr-un ordin al ministrului de interne, Tisza Kálmán, difuzat autorităţilor comitatense din Transilvania, se interzicea „cu desăvîrşire orice mişcare care ar putea duce la ajutorarea luptei în curs de desfăşurare împotriva statului turcesc“5. Cîteva luni mai tîrziu, avîndu-se în vedere şi starea de spirit a populaţiei româneşti din ţinuturile mureşene, comitetele suprem al comitatului Mureş—Turda, Béldy Gergely, transmite — la 5 noiembrie — atît vicecomitelui cît şi primarului oraşului Tîrgu- Mureş un ordin special pentru supravegherea „mişcărilor româneşti“. 1 Telegraful român, XXV, nr. 36 din 8/20 mai 1877; Românul din 15 mai 1877; Hermannstädter Zeitung vereinigt mit dem Siebenbürgir Boten, nr. 119, din 23 mai 1877. 2 Gazeta Transilvaniei, XL, nr. 35 din 8/20 mai 1877. 3 Arhivele Statului Braşov, Acte prezidiale 1877, cota 232, f.5. 4 Elisabeta Ioniţă, Aportul femeilor la sprijinirea războiului pentru cucerirea independenţei de stat a României, în „Studii“, Tom. 29, nr. 4/1976, p. 571. 5 Arhivele Statului Tîrgu Mureş, Scaun Mureş, Jude suprem regal, 1876, nr. 157. 23’
