Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
13 DESPARŢAMlNTUL reghin al „astrei 319 lor care se evidenţiază în muncă, cît şi prin aprobarea sumei de 20 florini pentru „Fondul George Bariţiu“. Din comitetul nou ales fac parte Absolon Todea, casier, Sever Barbu, secretar, Galacţion Şagău, Petru Uilăcan, Marcu Cetăţeanu, Alexandru Ceuşian, Ciril Vulcan, Alexandru Tîrnăvean, Georgiu Sándor, Mihai Orbănaş, loan Popescu, membri ordinari, iar Eugen Marinovici şi Iosif Popescu, membrii supleanţi. Ultima perioadă de care ne ocupăm în acest capitol, sfîrşitul veacului al XIX-lea şi începutul celui de-al XX-lea, este o epocă importantă din istoria patriei noastre, plină de frămîntări şi lupte, care au dus pînă la urmă la împlinirea dorinţei fiecărui român, UNIREA într-un singur stat, fapt petrecut la 1 decembrie 1918. Această perioadă a adus cu sine şi unele schimbări în realităţile Transilvaniei, în situaţia românilor transilvăneni, care şi-au intensificat lupta pentru libertate şi dreptate socială. Este edificatoare în acest sens mişcarea memorandistă, care, prin amploarea şi ecoul ei, a constituit un eveniment de o importanţă deosebită în lupta naţional-politică a românilor din Transilvania. Cu toate represiunile autorităţilor, această mişcare a fost continuată de un şir întreg de evenimente politice şi culturale, care au avut menirea să pregătească marea Unire din 1 decembrie 1918. Revenind la măsurile luate de autorităţi, ies în evidenţă cele emise sub guvernul Bânffy, numit în ianuarie 189530, menite să ducă la deznaţionalizarea popoarelor nemaghiare, răsfrîngîndu-se negativ şi asupra învăţămîntului şi a societăţilor culturale româneşti, în mod special asupra „Astrei“31. Astfel, la începutul anului 1895, Ministerul de interne a pretins prin „ordinaţiunea“ nr. 929 modificarea statutelor „Astrei“, avînd obiecţii asupra conţinutului unor paragrafe a lor32. Şi despărţămîntul Reghin a avut de suferit în urma acestor măsuri obstrucţioniste. Astfel, la 3 octombrie 1895, Ministerul de interne a interzis activitatea unor despărţăminte, printre care şi a Reghinului, pe motiv că nu au statute separate aprobate de guvern. Totuşi, despărţămîntul îşi continuă activitatea, luînd chiar atitudine de protest împotriva guvernului, care urmărea eliminarea din prevederile statutului a acelor paragrafe care aveau o legătură directă cu aspiraţiile de ordin politic ale populaţiei româneşti din Transilvania. Telegrama de salut, trimisă de conducerea 30 Botezan, L„ — Cordoş, N., Politica guvernului Bânffy în Transilvania în anii 1897—1898, în AIIC, XIV, 1971, p. 173. 31 Păcăţean, T. V., Cartea de aur sau luptele politice naţionale ale românilor de sub coroana ungară, voi. VII, Sibiu, 1913, pp. 607—610. 32 Vezi Glodariu, E. Un moment din viaţa „Astrei“: Modificarea statutelor (1897), în Acta M.N.I., IX, Cluj, 1972, p. 277.