Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
318 MARIN ŞARA 12 tură cu despărţămîntul Reghin s-a propus formarea altor două despărţăminte, Deda şi Gurghiu. Analizînd această propunere, s-a ajuns la concluzia că împărţirea despărţămîntului în trei părţi nu ar consolida ci, dimpotrivă, „ar contribui la dezbinarea şi la regresarea literaturii poporului şi neamului românesc“.27 Din aceste motive se cere conducerii de la Sibiu să lase despărţămîntul aşa cum a fost. Tot în cadrul acestei adunări se propune de către George Sándor, ca adunarea generală a „Astrei“ să-şi ţie şedinţele pe anul 1890 în Reghin. înaintată Comitetului Central, această propunere este acceptată în şedinţa sa din 23 aprilie 1890, fixîndu-se data de 27 august.28 A doua adunare generală a „Astrei“, ţinută la Reghin în zilele de 15/27 şi 16/28 august 1890, a produs multă bucurie şi însufleţire în rîndul populaţiei româneşti din Reghin şi împrejurimi. Pregătirile care s-au făcut cît şi condiţiile excelente în care s-au desfăşurat lucrările adunării au dovedit maturitatea organizatorică şi ataşamentul locuitorilor faţă de idealurile „Astrei“. Dintre personalităţile româneşti cele mai de seamă prezente în Reghin amintim pe: George Bariţiu, Dr. II. Puşcariu, I. Popescu, P. Cosma, G. Candrea, dr. Crişan membrii ai comitetului, cît şi G. Pop de Băseşti, Axente Sever, A. Bîrseanu29. Şedinţele adunării s-au ţinut în localul bisericii greco-catolice, fiind conduse de către George Bariţiu. Cu această ocazie George Bariţiu a ţinut o amplă cuvîntare la mormîntul fostului preşedinte al „Astrei“ Vasile Ladislau Popp, relevînd meritele ce şi le-a cîştigat acesta pentru patria şi neamul său, activitatea fructuoasă depusă în cadrul „Astrei“. Adunarea generală a „Astrei“, din 1890, s-a impus prin hotărîrile luate, care au contribuit la ridicarea pe o treaptă superioară a întregii activităţi. La această adunare s-a aprobat, cu mici modificări proiectul privind noua arondare a despărţămintelor. în urma creşterii numărului de despărţăminte la 33, Despărţământul XVII Reghin a devenit despărţămîntul XXVI, fără nici o schimbare teritorială. Fructuoasa activitate desfăşurată de Patriciu Barbu, interesul ce l-a dovedit pentru bunul mers al treburilor despărţămîntului a făcut ca în anul 1891 să fie reales din nou preşedinte al despărţămîntului. Realizările obţinute în perioada oare urmează se concretizează în alocarea unor sume pentru procurarea de cărţi scolastice, pentru premierea învăţători-27 Ibidem, dosar 8, fila 9—10. 28 Transilvania, XXI (1890), nr. 5, 15 mai, p. 159. 29 Ploeşteanu, Gr. op.cit., p. 545; Gazeta Transilvaniei, LIII (1890), nr. 186, 19/31 august; nr. 187, 21 august/2 septembrie.
