Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
30 VALERIU LAZÄR 4 Construcţiile durabile în acest tip de aşezări sínt locuinţele. Sondajele şi săpăturile arheologice au dezvelit în trei aşezări, în care săpăturile au avut o extensiune mai mare, locuinţe de suprafaţă sau semiadîncite (bordeie, semi-bordeie) cu un bogat inventar. La Boarta au fost dezvelite trei locuinţe de suprafaţă, toate de formă dreptunghiulară, şi cîteva locuinţe semi-adîncite (4 bordeie şi semi-bordeie), precum şi gropi menajere16. La Cîlnic cunoaştem mai multe detalii asupra locuinţelor. Aici, Fr. Roth a dezvelit 15 locuinţe de aceeaşi formă, dreptunghiulară, cu dimensiunile între 3—4 m lăţime şi 7—8 m lungime17. Fiecare locuinţă avea două încăperi, vetre şi cuptoare de foc. Acoperişul locuinţei din trestie sau paie era în două pante. In spaţiul dintre locuinţe, Fr. Roth a identificat recipiente de apă (cisterne) şi gropi de provizii. La Şineai, săpăturile recente au dezvelit în întregime 4 locuinţe de suprafaţă, toate de formă dreptunghiulară, formă bine delimitată de masa densă şi compactă de chirpic în care s-au păstrat amprentele de pari şi nuiele. Ele aveau lăţimea de circa 4,5 m şi lungimea de 7—8 m. Unele locuinţe aveau în interiorul lor 1—2 vetre de foc, de formă circulară, constituite pe o platformă mai înaltă din pietre. De obicei, vetrele erau dispuse fie în colţul nord-estic al locuinţei, fie în mijlocul ei, unele vetre fiind lutuite. Una dintre locuinţele de la Şineai avea o podină de lut galben-humos. Suprastructura lor era constituită din pari şi împletituri de nuiele lutuite, aşa cum arată resturile de chirpic imprimat, iar acoperişul îl aveau în două pante, după cum dovedesc, în cazul uneia, găurile de pari (20X24 cm). Parţial au mai fost surprinse în stratigrafia săpăturii de la Şineai urmele altor locuinţe, deteriorate fie din cauza eroziunii pantei terasei, fie a lucrărilor agricole efectuate cu ani în urmă. Unele locuinţe au fost edificate şi prin terasarea pantei, îndeosebi cele din extremităţile secţiunilor F şi G. Fiecare locuinţă a avut, sub nivelul podinei, 1—2 gropi de provizii, de formă circulară, uneori ovoidală, cu un diametru de 1,20 m, adinei pînă la 0,90 m, unite de podina locuinţei printr-un prag de lut făţuit. în secţiunile săpate, alături de locuinţele decopertate, au mai fost dezvelite 18 gropi (de povizii ?, cisterne ?) circulare, cu un diametru mediu de 1,20—1,50 m şi cu adîncimea cuprinsă între 0,60—1,20 m de la 16 Dumitraşcu, Togan, ActaMN, VIII, p. 424, p. 426, fig. 4. Forma locuinţelor (cf. Dumitraşcu, Togan) nu a putut fi determinată precis datorită adîncimii mici (sub stratul vegetal), fiind deteriorate de plug. 17 Fr. Roth, DFS, pp. 204, 210, 211; fig. 1, 4, 6—7.
