Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
5 AŞEZĂRI DE ÎNĂLŢIME CU TERASE COŢOFENI 31 nivelul depunerii arheologice. Gropile erau plasate de obicei în linii paralele, la o distanţă diferită unele de altele. Inventarul descoperit la Şincai în gropi, ca şi în locuinţele propriuzise, bogat şi variat, consta din vestigii litice şi osteologice, ceramică, asociate cu urme bogate de cărbune şi cenuşă. Dar, cum se cunoaşte, în ansamblul lor aşezările de înălţimi cu terase ale culturii Coţofeni au un inventar bogat, relativ variat. Dintre uneltele, ustensilele şi armele din piatră predomină dălţile şi topoarele — toate într-o tipologie relativ variată. Există dăltiţe, dălţi plate trapezoidale, ciocane-tîrnăcop de dimensiuni mari, topoare de forma: toporuluipană, cu lăţimea uniformă, patru muchii, ceafa şi secţiunea patrulateră sau de acelaşi tip dar cu secţiune dreptunghiulară, ceafa uşor arcuită sau toporul cu ceafa cilindrică etc. In mare parte, exemplarele sínt şlefuite şi perforate. Se cunosc descoperiri de cuţite curbe. In gama produselor litice pot fi amintite, de asemenea, numeroasele rîşniţe întregi sau fragmentare. Numai la Şincai cercetările recente au descoperit 9 asemenea piese. (Mai pot fi amintite percutoarele ş.a. Cu toate că silexul cunoaşte în economia culturii Coţofeni o utilizare mai redusă este prelucrat în aşezările de înălţime cu terase. El a fost descoperit sub forma unor aşchii, lame mici, uneori cu retuşe (Agrişteu, Şincai). Sporadică este prezenţa cuprului în acest tip de aşezări. Alături de descoperirea unor fire fragmentare din cupru (Cîlnic, Şincai) au mai ieşit la iveală în săpături sule de cupru întregi sau fragmentare şi pumnale18. In schimb, prelucrarea osului şi cornului s-a bucurat de o mai mare atenţie în viaţa comunităţilor acestor aşezări. Fiecare aşezare a utilizat în confecţionarea uneltelor, ustensilelor şi armelor din abundenţă această materie primă. Au fost descoperite prin săpături numeroase sule, ciocane, săpăligi, pumnale, dăltiţe, lame de cuţit din os (colţi de mistreţ) şi corn. La Şincai coarnele de cerb ofereau o materie primă importantă în confecţionarea unor asemenea obiecte. „Industria“ osului, diversă, era, aşadar, în uzanţa obişnuită a comunităţilor Coţofeni. în ansamblul descoperirilor din aşezările de înălţime cu terase, ceramica deţine rolul preponderent şi determinativ în datarea lor. Clasată sub aspectul compoziţiei pastei ea ar putea fi împărţită în două mari categorii distincte: una care conţine în pastă nisip cu pietricele şi mică 18 Din săpăturile recente de la Şincai, se cunosc 3 sule mici de cupru şi un pumnal cu lama triunghiulară, prevăzută cu trei nituri.
