Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
3 AŞEZĂRI DE ÎNĂLŢIME CU TERASE COŢOFENI 29 Prin cartarea acestor aşezări, se constată că ele cuprind centrul Transilvaniei. Unele aşezări (Agrişteu, Boarta, Cîlnic, Şincai) deţin o poziţie strategică-cheie, dominantă în zona în care se află, parte dintre ele fiind izolate, inaccesibile (Boarta, Saschiz). Aşezările de acest tip se întind atît pe platoul înălţimii cît şi pe pantele lui, uneori terasate artificial (Boarta13, Şincai), precum şi pe terasele care înconjoară platoul (Cîlnic, Şincai etc.). Parte dintre ele sínt înconjurate şi cu valuri de pămînt (Boarta, Orlat ?). La Boarta, Cetatea, de formă quasi-triunghiulară, are în faţă, aşa cum a constatat K. Horedt, spre est, un val semicircular de mari dimensiuni, în cea mai mare parte de origine naturală, val a cărei formă o evidenţiază un şanţ adîncit în pantă, care separă valul de restul dealului, accentuînd inaccesibilitatea platoului. La Orlat (Cetatea Scurtă) aşezarea are valuri de pămînt paralele14. Cu toate că sondajele şi săpăturile arheologice au fost efectuate pe suprafeţe relativ restrînse, ele aduc precizări importante şi cu privire la întinderea unora dintre aceste aşezări. Cunoaştem, bunăoară, că aşezarea de la Boarta cuprinde atît platoul (circa 180x80 m; 1,4 ha) cît şi pantele platoului. Aşezarea de la Cîlnic, de formă semicirculară, are o întindere de 100x30 m (0,3 ha), iar cea de la Şincai — cea mai întinsă — este de 225x120 m (2,7 ha). Numărul foarte mare de descoperiri şi aşezări Coţofeni a acreditat pînă nu demultă vreme părerea, în literatura de specialitate, a unei mari mobilităţi a triburilor acestei culturi. Aşezările de înălţime cu terase, ca şi alte tipuri de aşezări (terase, peşteri), infirmă însă o asemenea părere. Aşa cum s-a constatat acum, aşezările de înălţime cu terase, cu vestigii arheologice bogate şi variate, întinse pe mari suprafeţe, în straturi de cultură groase, unele avînd şi resturi de construcţii durabile, demonstrează caracterul lor de stabilitate, de permanenţă, de lungă durată15. 13 Constatînd încă în 1942 „transformarea artificială a configuraţiei dealului“ (Cetatea-Boarta), K. Horedt arăta (Apulum, III, p. 58) că „prima terasă de sus, spre nord, indică o amenajare a terenului încă din epoca preistorică“ (Coţofeni, n.n.). Pentru S. Dumitraşcu (ActaMN, VIII, p. 423) aşezarea respectivă, cu pantele terasate, „oarecum nenaturală... a fost locuită şi, probabil, amenajată“ (s.n.). Comparînd terasarea aşezării de la Boarta cu cea de la Şincai (Cetatea păgînilor), similară în parte, se confirmă amenajarea artificială a celei dintîi, aşa cum a susţinut prof. Horedt. 14 Cercetările (sondajele) restrînse nu au datat în mod cert construcţia valurilor de pămînt de aici. Năgler consideră executarea lor probabil în sec. XII. Nu este exclus ca triburile Coţofeni care au amenajat terasele dinspre nord să fi edificat şi valurile de pămînt paralele de pe Cetatea Scurtă. 15 La Şincai, spre exemplu, în unele secţiuni, depunerile Coţofeni ating grosimea de 2 m.
