Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
11 ACADEMIA ROMÂNA ŞI DESCOPERIRILE . . . 21 mătate a secolului VII e.n.124, iar în ceea ce priveşte apartenenţa etnică a acestei populaţii, nu pot fi făcute deocamdată precizări125. Urme de aşezări din această perioadă de timp, deşi nu prea numeroase, au fost semnalate în cadrul cercetărilor arheologice de la Tîrgu Mureş, unde in centrul oraşului au fost depistate patru morminte de tipul Band126, precum şi în cătunul Sf. Gheorghe, la locul „Pe şes“, descoperiri ce ar putea fi încadrate cronologic în secolul VIII şi care, în mod sigur, aparţin unei populaţii neavare127. La descoperirile arheologice din această epocă, mai amintim şi cele două monede bizantine, un solidus de la Iustinian (525—565) şi moneda de aur de la Focas (602— 610)128. E drept, probele materiale ale continuităţii în valea Mureşului, pentru cea de-a doua jumătate a secolului VI şi pentru secolul VII, sínt, în general, deocamdată mai puţin numeroase, dar atîtea cîte sínt, ele constituie o dovadă elocventă că viaţa nu s-a întrerupt în această zonă, în ciuda condiţiilor de existenţă destul de vitrege. In legătură cu această perioadă de timp, şi mai ales cu venirea avarilor in centrul Europei, se pune şi problema apariţiei pe teritoriul României a triburilor slave, problemă care a fost îndelung discutată de către istoricii noştri şi care se menţine încă în atenţia studiilor de specialitate. In general s-a ajuns acum la concluzia că triburile slave au pătruns în mod sporadic pe teritoriul Transilvaniei, deci şi în spaţiul de pe Valea Mureşului care ne interesează, aproximativ pe la mijlocul secolului VII129. Dar, aşa după cum spuneam, prezenţa lor la această dată este încă destul de efemeră. Datele arheologice în legătură cu existenţa şi convieţuirea lor alături de populaţia romanică pe care au găsit-o aici şi care este reprezentată cu deosebire în descoperirile din aşezările fortificate sau nefortificate de caracter aşa-zis „gepidic“ de la Moreşti, Cipău— „Gîrle“, cătunul Sf. Gheorghe — „Pe şes“, Lechinţa—„Sălişte“, Petrilaca 124 K. Horedt, Şantierul arheologic Moreşti... p. 669; idem, Contribuţii p. 87. 125 Idem, IstRom., I, p. 722. 1215 I. Kovács, în DolgCluj, VI/2, pp. 278—296; K. Horedt, Şantierul arheologic Moreşti. .., p. 675. 127 K. Horedt, Şantierul arheologic Moreşti..., p. 671; idem, Contribuţii p. 85; N. Vlassa, M. Rusu, D. Protase, K. Horedt, op. cit., pp. 402—405. 128 K. Horedt, Contribuţii, p. 107; C. Preda, Circulaţia monedelor bizantine în regiunea carpato-dunăreană, în SCIV, 23, 1972, 3, p. 395 sqq. 129 Maria Comşa, Slavii pe teritoriul R.P.R. în secolele VI—IX în lumina cercetărilor arheologice, în SCIV, X, 1959, 1, p. 67; Ion Nestor, Slavii pe teritoriul R.P.R. în lumina documentelor arheologice, în SCIV, X, 1959, 1, p. 53; M. Comşa, în IstRom., I, pp. 736—738.
