Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
22 ALEXANDRU POPA 12 de Mureş, Vidrasău şi Dumbrăvioara, sau necropolele de la Tîrgu Mureş şi Bandul de Cîmpie, sínt mai bine conturate numai în secolul al VIII-lea şi începutul secolului IX, aşa după cum reiese, cu deosebire, din descoperirile arheologice de la Cluj-Napoca, Someşeni şi din cele de la Nuşfalău130, localităţi ce se găsesc însă în afara Văii Mureşului. Revenind la zona noastră, semnalăm mai întîi importanta descoperire făcută în campania de cercetări arheologice din anul 1955 la Moreşti, unde, pe „Borşofed“, a fost identificat un bordei a cărui ceramică, deşi mai are unele afinităţi cu descoperirile din secolul VI, se deosebeşte radical de aceasta, prin nuanţa sa roşietică-neagră, precum şi prin confecţionarea ei cu mîna, sau parţial, cu roata. Totodată această ceramică se deosebeşte şi de cea aparţinătoare secolelor XI—XII, prin caracterul ei mai primitiv. Aşadar, această descoperire, precum şi altele făcute pe ,,Podei“, la care mai putem adăuga şi unele forme de tipsii din aceeaşi zonă a Moreştilor, sínt încadrate din punct de vedere cronologic în secolele VIII—X131. Descoperiri din această epocă ne mai sínt semnalate şi în alte puncte ale văii Mureşului. Amintim, în primul rînd, ceramica lucrată cu mîna, fără nici un decor şi borcanele lucrate la roată, descoperite în unele bordeie de la Cipău—Sf. Gheorghe, încadrate în secolele VIII—IX132, precum şi ceramica aparţinînd secolelor X—XI, de la Sîngeorgiul de Mureş133 şi de la Lechinţa—„Sălişte“134. Iată, aşadar, care este tabloul descoperirilor arheologice de pe Valea Mureşului, pentru perioada de timp cuprinsă între secolele III—X. Socotim că datele pe care le-am trecut în revistă în această parte a studiului nostru au reuşit să ne creeze o imagine suficient de elocventă în ce priveşte mult dezbătută şi controversata problemă a continuităţii populaţiei autohtone, în spaţiul geografic care ne-a stat în atenţie. De asemenea, credem că aceste date ne demonstrează în mod satisfăcător permanenta locuire a Văii Mureşului în perioada de timp mai sus amintită, astfel încît probleme ca părăsirea completă a provinciei Dacia odată cu retragerea aureliană sau hiatusul din unele perioade de timp etc., nu mai pot fi susţinute sau aduse în discuţie de nici un cercetător, care se 130 I. Nestor, op. cit., p. 53; M. Comşa, în Ist Rom., I, pp. 742—744. 131 K. Horedt, Şantierul arheologic Moreşti, în Materiale, IV, 1957, pp. 182—183; idem, Contribuţii, p. 54; idem, Şantierul arheologic Moreşti, în SCIV, VI, 1955, 3—4, pp. 677—678. 132 K. Horedt, op. cit., pp. 677—678; M. Comşa, în Ist Rom., I, pp. 741—742. 133 Z. Székely, în Materiale, VI, 1959, p. 187. 134 N. Vlassa, M. Rusu, D. Protase, K. Horedt, op. cit., pp. 407—408.
