Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
20 ALEXANDRU POPA 10 Se pare că relaţiile acestora cu autohtonii sínt mult mai strînse decit se credea în general, astfel că elementele pontice pe care le găsim amestecate cu cele de tradiţie locală la Cipău sau la Moreşti, de exemplu, constituie în fond, produsul celor două componente etnice, autohtoni şi gepizi1-0. O altă problemă pe care o ridică cercetările de la Moreşti este cea legată de cel de-al treilea cimitir format din morminte răsfirate, descoperite printre bordeiele aşezării de pe „Podei“. Deformarea artificială a craniilor şi ceramica cu totul deosebită faţă de cea din aşezarea şi necropola din secolele V—VI e.n. de care vorbeam mai sus, aduce în discuţie probleme ca: apartanenţa lor etnică şi încadrarea în timp, în raport cu ceea ce de acum cunoaştem pentru aşezarea de pe „Podei“ şi cimitirul de pe „Hulă“. Studiile făcute pînă în prezent nu au reuşit să lămurească complet aceste probleme. Tot ceea ce se poate spune, deocamdată, este doar faptul că această necropolă precede aşezarea de pe „Podei“ şi cimitirul de pe „Hulă“, încadrîndu-se in timp în prima jumătate a secolului V e.n.120 121. Pe la mijlocul secolului al VI-lea asistăm din nou la importante mişcări de populaţie. In Europa Centrală îşi face apariţia o altă forţă politică, avarii. Se pare că părăsirea aşezării de la Moreşti şi în general a aşezărilor de acest tip de pe Valea Mureşului trebuie pusă în legătură cu noua stare de lucruri. Dar situaţia va reveni treptat la normal. Astfel, nu departe de Moreşti, la Band, a fost săpată în anii 1906—1907 o mare necropolă formată din 187 morminte122. Cimitirul, cu întregul ansamblu de descoperiri, a fost datat, la vremea respectivă, în secolele V—VII şi atribuit din punct de vedere etnic avarilor şi celorlalte popoare aliate cu aceştia123, fapt ce se pare că nu corespunde întru totul adevărului istoric. Lipsa fibulelor digitate din mormintele acestei necropole, pe de o parte, şi frecvenţa cataramelor cu ac în formă de scut, a limbilor de centură, a unui inel de aur în stilul animalier II şi a pieselor de harnaşament presate din lame de argint, pe de altă parte, ne demonstrează că necropola de aici se încadrează numai în prima ju120 In legătură cu discuţiile privitoare la această problemă, vezi K. Horedt, op. cit., p. 677; idem, Contribuţii, pp. 51—53; idem, în Ist Rom., I, pp. 704—714; idem, Şantierul arheologic Moreşti, în Materiale, IV, 1957, pp. 180—181; I. Nestor, Slavii pe teritoriul R.P.R. în lumina documentelor arheologice, în SCIV, X, 1959, 1, p. 53; M. Comşa, Slavii pe teritoriul R.P.R. în secolele VI—JX în lumina cercetărilor arheologice, în SCIV, X, 1959, 1, p. 67; D. Popescu, Cimitirul gépid de la Moreşti, în In memóriám CD, pp. 325—334. 121 K. Horedt, în SCIV, VI, 1959, 3—4, p. 677; D. Popescu, op. cit., pp. 329—330. 122 I. Kovács, în DolgCluj, VI/2, p. 279 sqq. 123 Ibidem, pp. 371 şi 429.
