Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
9 ACADEMIA ROMANA ŞI DESCOPERIRILE .. . 19 stări de lucruri este plecarea goţilor, iar în al doilea rînd, populaţia autohtonă va părăsi şi ea aşezările distruse, ridicînd altele noi în apropierea acestora. Descoperirile arheologice făcute în zona de care ne ocupăm, ne dovedesc pe deplin acest lucru. Astfel, la Cipău — „Girle“, în sondajele arheologice din anii 1953—1954 au apărut cîteva bordeie şi gropi de provizii, o ceramică cenuşie lustruită, precum şi vase lucrate cu mina care se datează în secolele V—VI114, urme de acest gen găsindu-se şi la ferma zootehnică în mormintele de înhumaţie corespunzătoare aşezării respective. Ceramică similară cu aceasta a mai fost găsită în cătunul Sf. Gheorghe, în aşezarea descoperită la locul numit ,,Pe şes“115, precum şi în cele de la Iernut—„Hulpişti“, biserica reformată, vechiul cimitir şi castel116, sau la Lechinţa, pe terasa „Sălişte“117, unde au fost identificate patru morminte cu un inventar corespunzător celui scos la iveală în necropola de la Moreşti — „Hulă“. Alte aşezări din această perioadă de timp au mai fost descoperite la Petrilaca de Mureş118 119, Vidrasău, pe malul drept al Mureşului, precum şi la Dumbrăvioara. In acest din urmă loc s-a găsit o fibulă de aur în formă de greier, care se datează în secolele IV—V e.n.llu. Am lăsat intenţionat la urmă importanta aşezare fortificată, din secolele V—VI, de la Moreşti. Aici cercetările efectuate mai mulţi ani la rînd au reuşit să ne aducă la lumină, pe „Podei“, o impunătoare aşezare fortificată, cu bordeie, cu cunoscuta ceramică cenuşie, iar alături de ea, la „Hulă“, necropola corespunzătoare, ambele datate cu ajutorul fibulelor digitate, între mijlocul secolului V şi mijlocului secolului VI e.n. Pentru Transilvania această aşezare este de o importanţă deosebită. Se pare că ea a reprezentat pentru epoca respectivă, bineînţeles, un centru politic ce stăpînea o bună parte din Valea Mureşului sau chiar din centrul provinciei. în legătură cu această aşezare au avut loc controversate şi aprigi discuţii privitoare la apartenenţa etnică a locuitorilor ei şi, în general, ai aşezărilor din secolele V—VI, de care am vorbit pînă acum. Discuţiile au fost generate mai ales de faptul că în această perioadă de timp, în urma plecării goţilor, locul lor a fost luat de populaţia gepidă. 114 N. Vlassa, M. Rusu, D. Protase, K. Horedt, Săpăturile arheologice de la Iernut, în ActaMN, III, 1966, pp. 403—407; N. Vlassa, Cercetări arheologice..., pp. 28—31; K. Horedt, Şantierul arheologic Moreşti, în SCIV, VI, 1955, p. 669. 115 N. Vlassa, M. Rusu, D. Protase, K. Horedt, op. cit., pp. 402—405; N. Vlassa, Cercetări arheologice..., p. 25; K. Horedt, op. cit., p. 671. 116 N. Vlassa, Cercetări arheologice..., p. 32; K. Horedt, op. cit., p. 672. 117 K. Horedt, op. cit., p. 674. 118 Z. Székely, în Materiale, VI, 1959, p. 189. 119 K. Horedt, op. cit., pp. 671—676. 2*
