Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
9 TOPOGRAFIA CASTRULUI DE LA POTAISSA 109 Acest platou este asemănător cu cel al castrului, fiind intens locuit şi el după cum arată descoperirile arheologice întîmplătoare, care se datoresc săpării pămîntului pentru plantarea viţei de vie, a lucrărilor agricole şi celor de construcţii, cum e cazul celor din anul 1964 la şoseaua naţională. Cele mai vechi materiale romane descoperite aici sínt cărămizile ştampilate L XIII G38, în anul 1954 şi Ex D P39, iar în urma muncilor agricole s-a descoperit un monument sculptural reprezentînd un banchet funebru40 41. în anul 1964. la poalele dealului s-a dat peste un cartier de pietrari" amintit şi de B. Orbán, care aparţinea acestui centru militar şi meşteşugăresc (Potaissa)42. în partea de V a platoului, mai putem menţiona un număr de 20 morminte de înhumaţie43 din secolele II—III, descoperite în anul 1906, fără sicrie, cu un inventar sărac, în general, compus din cîte o monedă de bronz, un opaiţ. Avînd în vedere inventarul sărăcăcios al acestor morminte, putem deduce că populaţia înmormîntată aici, avea modeste posibilităţi materiale. Datorită faptului că erau foarte deranjate, deducem că ele au fost jefuite încă în antichitate. Tot în acest loc, în anul 1912, într-un şanţ pentru conducta de apă s-a descoperit o frumoasă piatră de mormînt, un banchet funebru, cu inscripţie, a Valeriei Dula44 precum şi monede (planşa XXXIX). Strada Cheii. în anul 1949, în faţa casei cu nr. 12 s-a descoperit un altar votiv dedicat lui Jupiter de către L. Carvilius Statius; gentilicul italic Carvilius, se pare, este atestat pentru prima dată la Potaissa45. în anul 1964, cu ocazia lucrărilor la varianta nouă a şoselei naţionale, datorită ritmului rapid în care se lucra, nu s-au putut face observaţiile necesare. S-a reuşit, totuşi, să se salveze o parte din materialul arheologic şi să se marcheze unele obiective de interes ştiinţific. Porţiunea săpată a fost de 300 m lungime şi 10 m lăţime. în partea de V a acestei porţiuni, în dreptul caselor din str. Cheii cu nr. 10 şi 12. ale căror grădini urcă 38 I. I. Russu—Z. Milea, op. cit., p. 24, nr. 11 d. 39 Idem, pag. 25, nr. 12 b. 40 Z. Milea—V. Feneşan, Monument sculptural de la Potaissa reprezentînd un banchet funebru, în RevMuz., nr. 3, 1966, pp. 267—268. 41 B. Orbán, op. cit., p. 49. 42 C. Pop—Z. Milea, Monumente sculpturale din Dacia romană în legătură cu cultul lui Liber Pater, în Acta MN, II, pp. 200—201. 43 I. Téglás, ArchErt., XXX, 1910, p. 126. 41 Idem, ArchErt., XXXV, 1915, p. 45, fig. 6; I. I. Russu, Onomasticon Daciae, în A1SC, IV, p. 212, nr. 24. 45 I. I. Russu, op. cit. în ActMuz., 1955, p. 102; idem, Note epigrajice, în StCom., pp. 205—211.
