Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)

I. Arheologie

110

ANA HQPÂRTEAN

10

pînă pe platou s-au descoperit cuptoare de olărit circulare46, cu diametrul de 1,50 pînă la 2 m, în care s-au găsit: cenuşă, vase întregi şi fragmentate. La S de locul cuptoarelor, la aproximativ 25 m, au fost descoperite urmele unei clădiri eu hypocaustum în formă dreptunghiulară, cu lungimea de 15 m, cu ziduri din piatră, groase de 0,50 m şi cu absidă. Incinta construcţiei era pavată cu cărămizi şi tencuială. In interiorul clădirii s-au descoperit altare votive cu inscripţii şi altare anepigrafice, o porţiune dintr-o conductă pentru apă din tuburi de lut, o tăbliţă votivă din marmoră, care înfăţişează pe Liber şi Libera47, o statuetă din teracotă glazurată, figurină votivă ce reprezintă pe Venus, lucerne şi monede de la Nerva pînă la Filip Arabul48. In partea de S a porţiunii săpate, cu ocazia construcţiei podului de şosea peste str. Cheii, într-un mormînt de înhumaţie, din cărămidă, s-a descoperit o fibulă de argint cu ornamente în forma capetelor de ceapă din secolul al IV-lea49 apoi, cărămizi cu şi fără ştampilă, ceramică.

In anul 1930, în str. P. Cérna, la 1 m adîncime, cu ocazia plantării viţei de vie, a fost descoperit an altar votiv dedicat lui Jupiter, de către C. Iulius Priscus, care atestă funcţia de primar — duumviralis — al municipiului septimian Potaissa50; în anul 1937, în grădina casei cu nr. 7, cu ocazia lucrărilor de canalizare a fost descoperit un fragment de relief, apoi un capitel51 în stil doric-roman, care aparţinuse unui edificiu mare, templu sau basilica, monede.

In anul 1961, în str. Morii a fost descoperită o lucernă cu ştampilă incompletă, QVIN(tus)52, nesemnalată pînă acum în Dacia, probabil, importată din Italia centrală, nordică sau Pannónia, la fel ca şi cea descoperită în str. Romană, monede (planşa XXXIX).

V. Versantul de vest

In urma perieghezelor efectuate în partea de V a castrului am putut constata existenţa unei porţiuni din drumul roman imperial, cam 200 m, care venea spre Potaissa de pe Mureş, trecea podul din piatră peste Arieş, spre castru, de unde cobora în valea Rachişului, trecea pe la E de satul

46 I. Mitrofan, Descoperiri arheologice la Potaissa (Turda), în ActaMN, VI, 1969, p. 517.

47 C. Pop—Z. Milea, op. cit., p. 196.

48 I. Mitrofan, op. cit., pp. 518, 519; 520, fig. 3.

49 Idem, p. 521, fig. 6.

50 I. I. Russu, op. cit., în AISC, III, pp. 324—325.

51 Idem, pp. 320, 321, fig. 2; p. 322, fig. 3.

52 I. I. Russu—Z. Milea, op. cit., pag. 26.