Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)

II. Istorie

182

TR AIA N RUS

2

crestere pe mäsurä ce ne apropiem de sfirsitul .deceniului al doilea al secolului al XX-lea. „Repartizarea pämintului in Ardeal — arata un specialist — a fost deci nu numai nedreaptä dar a fost chiar criminalä in sensui striet al cuvintului. Oricine cu bun simt va face un studiu in aceastä materie, va constata cä repartizarea pämintului in Ardeal s-а fäcut tendenziös, artificial“2.

Acest trist adevär este intrutotul valabil si pentru comitatui Mures-Turda, care, din punct de vedere al repartizärii inegale a pämintului, ocupa la sfirsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea un loc de frunte intre comitatele Transilvaniei. Cele mai complete date care reflectä aceastä situatie anacronicä le constituie cele oferite de statisticile maghiare din perioada 1895— 1914. Conform acestor date, suprafata dejlnutä de gospodäriile mosieresti particulare se prezenta in perioada de interferare a celor douä secole, pe categorii de proprietate, in felul urmätor3:

Nr. gospodäriilor Supraf. ln jug. a pämintului

Categora de delimit

proprietate ___________________________. ______________________________

Total % Total %

100— 200 jug. 174 47,45 '24,188 9,28

200— 500 jug. 116 i31,65 '35,966 13j,76

500—1000 jug. 41 111,20 '28,668 10,96

Peste 1000 jug. 35 9,70 172,551 (66,00

Total peste 100 jug. ;336 1,08 1261,373 48,96

Datele de mai sus sint edificatoare pentru cunoasterea ponderii gospodäriilor cu peste 100 jugäre in ansamblul categorii] or de proprietate din comitat. In aceästä parte a Transilvaniei marea proprietate reprezenta aproape jumätate din suprafata detinutä de gospodäriile comitatului, ceea ce demonstreazä cä in comparatie cu media pe intreaga Transilvanie, suprafata detinutä de mosieri era

2 Ion Iacob, Motivul national al reforméi agrare in Ardeal. Repartizarea pämintului, in Tara noasträ, (Cluj), rar. 10/1924, p. 300.

3 Mezőgazdaság statisztikája, 4, Budapest, 1900, p. 84.