Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
II. Istorie
3 STRUCTURA AGRARÄ IN COMITATTJL MURE$-TUKDA 183 mai mare decit in multe comitate. Adicä, 1,08% din gospodäriile mosieresti detineau о suprafa^ä de pämint aproape egalä cu cea din posesia celor 98,92% gospodärii täräne$ti. Aceste date care evidentiazä cu pregnantä repartizarea anacronicä, vicioasä a proprietätii funeiare reliefeazá, in acelasi timp, concluzia cä si in aceastä parte a Transilvaniei numärul marilor proprietäti este ridicat. Consideräm, färä a gre^i cu nimic, cä din punct de vedere al intinderii marii proprietäti, comitatui Mures- Turda poate fi comparat cu unele comitate din apusul Transilvaniei, ceea ce rezultä din datele oferite de statisticile oíiciale. Astfel, in timp ce pe intreaga Transilvanie, gospodäriile mo§iere§ti posedau 35,74% din pämint, iar latifundiile de peste 1 000 de jugäre 21,13%, in comitatui Mures-Turda acest procent reprezenta 48,96% si, respectiv, 32,32%. Deci la síir^itul secolului al XIX-lea, dintre comitatele Transilvaniei numai Bíborul si Sätmarul aveau gospodärii mosieresti care detineau suprafete mai intinse decit cele ale comitatului Mures-Turda4. Ceea ce remarca un autor burghez in preajma reforméi agrare, referitor la impärürea nedreaptä a pämintului, era valabil si pentru comitatui Mure^-Turda: „Pámíntul cu toate bogáfiile firesti este, í?i mai ales era, in miinile citorva, iar mijloacele tehnice de producfiune sint ín aceleasi miini sau in altele, insä tot numai a citorva. ln fafa lor stä, de altä parte, mulfimea imensä a celor ce n-au nici ce lucra, nici cu ce lucra si care asteaptä de la unii materia primä si de la al^ii mijloacele tehnice cu care sä lucreze. Nimic nu impiedica pe cei dintii, putini, sä speculeze §i sä exploateze pe cei mulfi din urmä, cind de partea lor mai au si puterea statului, pusä in serviciul titlului lor juridic de proprietate“5. Analizind datele statistice oferite de recensämintul din 1895 privind repartizarea pämintului in cadrul diferitelor categorii de proprietäti mosieresti, rezultä cä in comitatui Mures-Turda ponderea о reprezintä gospodäriile cu 100—200 jugäre (47,45%), fiind urmate de cele cu 200—500 jugäre (31,65%). In ceea ce prive^te suprafata de teren detinutä, raportul este invers, in sensul cä gos-4 Maior Gheorghe, Politica agrarä la romäni. Dezvoltarea chestiunii agrare la toate färile locuite de romäni din sec. XVII, XVIII XIX, Bucurefti, 1906, p. 320. 5 D. Drägicescu, Partidele politice fi clasele sociale, Bucure^ti, 1922, p. 22.
