Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
II. Istorie
STRUCTURA AGRARÄ LA SFtR$ITUL SECOLULUI AL XIX-LEA $1 INCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA IN COMITATUL MURE$-TURDA TRAIAN RUS La sfir§itul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX- lea exista in comitatui Mure§-Turda, ca de fapt in toatä Transilvania, pe de о parte, proprietatea mosiereascä cu intinse suprafe^e de pämint, aflatä in mina unui numär mic de mosieri, iar pe de alta parte, proprietatea täräneascä care nu putea sä asigure minimum de trai miilor de locuitori ai asezärilor rurale din acest coit de tarä. Pe bunä dreptäte s-а reliefat cä „minoritatea profitä din plin de pe urma situa^iei nenorocite a majoritatái pentru a-i specula munca si avutul si a clädi о viatä de belsug pe spinarea incovoiatä de trudä si de lipsä a acélóra care singuri puteau sä facä pämintul sä rodeascä“1. S-а ajuns la aceastä situate datoritá repartizärii vicioase si disproportionale a pämintului, repartizare asupra cäreia era imprimatä originea feudalä a acestei proprietati. Repartizarea pämintului a fost nedreaptä deoarece nu toti locuitorii cuprinsi ín sistemul agriculturii au profitat in aceeasi mäsurä de binefacerile oferite de fondul funciar; ea a dezavantajat pe unii — „fie romäni, fie secui sau unguri“ — si a creat conditii avantajoase pentru altii. Ca urmare a evolutiei proprietätii agrare dupä 1848 §i a politicii duse de statul maghiar prin care se urmärea deposedarea sistematicä a täranului de glia strämoseascä -— udatä si sfintitä in dese rinduri cu lacrimi si singe — categoriile de proprietati n-au stat armonic nici ca numär nici ca intindere, existind simptome de extreme deosebit de pronuntate. Proprietatea micä era pulverizatä, cea mijlocie redusä, iar cea maré avea un caracter latifundiar. Intre proprietati §i in special intre cea täräneascä si cea latifundiarä, era о disproportie ingrijorätoare, cu tendinte de 1 A. Nasta, Reforma agrarä ?i problemele agricole die viitorului, Bucuresti, 1926, p. 4.
