Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)

II. Istorie

170 IOAN CHIOREAN 8 sacrate „Istoriei imperiului otoman“, operä pe care Hodos s-а an­­gajat s-о traducä in románeste la sedinta din 23 august 1874 a Sectiunii istorice a Societätii Academice17. Tälmäcirea acestei opere cantemiriene in romäne^te inso1;itä de о prefatä a traducätorului, Iosif Hodos a fäcut-o dupä „traduc^iunea francezä“ la inceput, „§i traducfiunea germanä §i englezä numai mai tirziu, cind eram pe la finea lucrärii“18. In prefatä, el face о serie de precizäri §i dä ex­plicari foarte interesante §i importante pentru cititori privind „nu­­mele de turc §i de popor turcesc“, despre „originea gentei osmane care ocupä astäzi trónul turcesc“. Cele douä volume ale „Istoriei imperiului otoman“, tradus in intregime de Hodos, vor apärea (evi­dent sub egida Academiei) in 1876 §i 1878. Tälmäcirea pe care el a fäcut-o operelor domnitorului moldovean a fost intr-adevär re­­marcabilä, fiind apreciatä de toti cärturarii vremii. Astfel, in ra­portul prezentat de Alexandru Odobescu in sedinta din 7 septem­­brie 1876 se aratä, príntre altele, cä: „In cercul publicatiunilor isto­rice se cuvine asemenea sä multumim d-lor membri G. Baritiu si I. Hodo§ pentru activitatea cu care au impins inainte publicarea operelor Principelui D. Gantemir“19. De§i tradusä in limba romänä de epocä, §i publioatä in ortografia lui Laurian §i Massim, „Istoria imperiului otoman“ a putut fi accesibilä istoriografiei noas­­tre, fapt pentru care „räbdätorul editor al Operelor lui Dimitrie Cantemir“ (aprecierea apartine lui Nicolae Iorga)20 i§i meritä cu prisosintä recunostinlja noasträ. Rememorind azi drumul lung §i anevoios al celor douä prin­cipale coordonate ale activitätii lui Iosif Hodos in cadrul Academiei Románé, de filolog $i istoric, remarcäm deci eforturile din acei ani de a se circumscrie sarcinilor de mare räspundere care au stat in fata inaltului for de §tiintä si culturä al románilor de pretutindeni. 17 Ibidem, tómul VII, 1875, p. 64. !S Biblioteca Centralä Universitarä Gluj-Naipoca, sertar 335/4. 19 Analele Societäfii Academice, tómul IX, 4876, p. 32. 20 N. Iorga, О via(ä de от. Afa cum a fost, Buoure^ti, 1934, p. 274.

Next

/
Thumbnails
Contents