Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
II. Istorie
ACADEMIA ROMANA $I IOSIF HODO? 169 zate §i de Hodo§, de§i — prin formalia sa intelectualä, in urma studiilor universitäre de la Padova — era un latinist convins. Dincolo insä de limitele inerente impuse mai degrabä lipsei de experienfä pentru elaborarea unei opere atit de vaste §i de pretenfioase, dar §i latinismului excesiv al multora dintre intelectualii románi, trebuie sä apreciem eforturile acestora pentru desävirsirea limbii literare. Nefiind praetic rezolvatä, ehestiunea elaborärii unui dictionar al limibii románé va fi reluatä de cätre aeelasi for dupä 1880. Pe atunci insä Hodos nu mai era in via^ä. Asadar, incä de la infiin^are, Societatea Academicä Romänä si-a propus, cu о vrednicä stäruin^ä in nobila sa misie de unificare a culturii intregului popor románesc, elaborarea unei ortografii generale §i normative, scrierea gramaticii limbii románé §i intocmirea Dictionarului. Curind insä, lärgindu-si sfera preocupärilor, pe lingä problemele de limbä tinära institute academicä va da cuvenita aten^ie si disciplinelor istorice. Constituitä chiar la prima sesiune a societä^ii, din vara anului 1867, §i avind ca membri pe George Baritiu, Iosif Hodos, Vincenfiu Babes si Nicolae lonescu,. cärora li s-а adäugat mai apói: V. A. Urechia (1867), Al. Papiu Ilarian (1868), M. Kogälniceanu (1868), Al. Odobescu (1870), D. A. Sturdza (1871) s.a., sectiunea istoricä si-a adus о contributie substantial la lucrärile ortografiei §i dictionarului, incepind totodatä — indeosebi din 1871 — traducerile din autorii clasici, publicarea operelor lui Dimitrie Cantemir, a izvoarelor istoriei nationale etc. Dupä ce in 1869 Al. Ha^deu fäcea cunoscutä descoperirea in biblioteca Academiei teologice din Moscova a manuscrisului in limba latinä a operei lui Dimitrie Cantemir — Descriptio Moldáviáé15 — iar Societatea Academicä va obtine cópii dupä toate manuscrisele cantemiriene, sectiunea istoricä se va ingriji sä le reuneascä intr-o editie completä, totalizind 8 volume (Bucure§ti, 1872-—1901). Ini^iativa traducerii si editärii operelor lui Cantemir apartinea lui Papiu Kariam Astfel, primul volum va cuprinde „Descriptio Moldáviáé“, al doilea tradueerea acestei lucräri in limba romänä inceputä de Al. Papiu Ilarian (care, in sesiunea din 1871, se oferise sä dea si о biografie a cärturarului román16) si terminatä de Iosif Hodos, in 1874 (din cauza imbolnävirii värului säu). Volumele III—IV vor fi eon-15 Analele Societäpii Academice Romane, tómul I, p. 203. 16 ibidem, tómul III, 1871, p. 48. Í
