Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)

II. Istorie

168 IOAN CHIOREAN 6 ín faptá nu este asia (...) In prefatiune, dupä mine, trebe a se areta conclusiunile ce Societatea au luat pentru publicarea dietio­­narului, plánul ce si l-а fäcut pentru lucrarea §i tipärirea lui, aü­­torii cari au collaborat la el, precum si opurile de cari acestia s-a(u) servit in lucrärile lor; ce mod de seriere a adoptat societatea, si cum s-а urmat si altele... “ In continuare Hodos insistä asupra unor chestiuni pe care comisia filologicä nu le-а rezolvat nici pinä la acea datä, de pildä: cum sä se serie anumite cuvinte (pe care le insirä); cuvintele ca Dunäre, minte etc. ,,in genitivul si dativul singulariu cu doi ii sau cu ei?; cuvintele ca accreseimentu, abatu­­toare, tacundu, facundu si altele analoage cu и sau e sau i; tér­in ina(iunea гопе, one sau iune, une; forma gramaticalä in desinen­­tiele ente, entin, ientia“n s.a. Propunerea care insoteste nota ex­­plicativä a lui Iosif Hodos о consideräm deosebit de importantä, deoarece ea lämurea о anumitä atitudine sau atmosferä ce domnea in acea vreme in cadrul societätfi, recuzatä indeosebi de finetisti. Iatä care este amendamentul pe care l-а propus: Societatea Aca­­demicä sä nu-§i asume responsabilitatea „pentru systema, limba si orthografia urrnate de Dior (Massim si Laurian — n.n.) in aceastä operä preparatoria“, intrucit ei §i-au impus propria lor concep(ie, permitindu-si sä modifice textele cuvintelor elaborate de cätre cei­­lal(i membri ai Academiei11 12. Acest lucru ni-1 confirmä si George Baritiu, precizind cä unii redactori au dat о nouä formä textelor manuscriselor lui Hodos referitoare la literele F si G13. Dupä cum se stie (cercetärile ulterioare au reliefat in detalii activitatea lexico­­graficä din acei ani a membrilor tinerei societäti academice)14, se­lecta operatä in dictionar de Laurian si Massim a adus multe prejudicii ín evolutia filologiei románesti. Au fost acceptate anu­mite cuvinte, fonetisme si forme, in timp ce altele erau respinse, rezervindu-li-se — in principiu — paginile Glosarului. In parte, unele ciudätenii sau limite ale comisiei lexicografice au fost sesi-11 Bibiioteca Centralä Univereitarä Cluj-Napooa, Manuscrise, sertar 341/6. 12 Ibidem. 13 Observatorul, IV, nr. 73 din 9/21 septembrie 1881; E. Hodos, О viafä de luptä . ■p. 73. 14 Vezi indeosebi: Mircea Seche, Schifü de istorie a lexicografiei románé, vol. I, Editura §tiimtificä, Bucure^ti, 1966; Iorgu Iordan, Preocupärile de limbä la Academia Romána, in Limba romána, XV (1966), nr. 5, pp. 467—477; D. Macrea, A. T. Laurian, in Cercet&ri de linguistics, XII, (1967), nr. 2. pp. 169—187.

Next

/
Thumbnails
Contents