Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
II. Istorie
5 ACADEMIA ROMÄNÄ $1 IOSIF HOD О? 167 rafiune(a) usului santificat“8. Prin urmare, avea destule rezerve fai;ä de conceptiile acestora, de§i niciunul dintre cele douä curente nu era suficient clarificat, existind serioase limite de cunoastere a revolutiei limbii románé. La sesiunea generalä din 15 septembrie 1868, el va fi prezent in cel mai inait for de §tiinfä si culturä al tärii Cu о comunicare despre „Literaturä §i belle-arte“ — о admirabilä incursiune istoricä asupra evolufiei artei §i literaturii din antichitate pinä in cel de-al treilea pätrar al veacului trecut. Aceastä comunicare a fost publicatä apói in „Archivu“9 lui Timotei Cipariu. О ac^iune mai vastä a sec^iei filologice, care il va antrena $i pe Hodos va fi cea intreprinsä in 1870 in vederea intocmirii Dicfionarului. Necesitatea elaborärii unui dictionar explicativ general al limbii románé devenise un imperativ al vremii, ea fiind exprimatä deseori in tot cursui veacului trecut. Alocindu-se fondurile cuvenite, se putea acum realiza ceea ce cu ani in urmä fusese un vis. Dar tot atit de adevärat era si faptul cä, latinistii (intre ei §i ardelenii) aveau posibilitatea pe aceastä cale sä inläture din dictionar termenii de origine „impurä“, acordind deci etimologiei un loc §i un spafiu preponderent. Astfel, in ^edinfa din 9 septembrie 1870, distribuindu-se pe litere elaborarea Dic\ionarului limbii románé, lui Iosif Hodo§ i-au revenit literele I, J, K, fixindu-i-se ca termen de predare a materialului lexicografic data de 15 ianuarie 187110. Dupä doi ani de muncä, la 22 august 1872, Hodo§ va préda comisiei lexicografice manuscrisul lucrarii sale privind literele ce i-au fost repartizate, insumind 78 de coli. Cu acest prilej, dupä cum reiese dintr-un concept al lui Hodo§, datat 7/19 august 1872, el a inaintat lui A. T. Laurian о motiune prin care isi exprima anumite obiectii fata de modul in care au fost tipärite primele fascicole ale dictionarului. Nu este de acord cu mentiunea de pe foaia de titlu, in sensui cum reiesea cä numai A. T. Laurian si I. C. Massim ar fi elaborat aceastä lucrare lexicograficä. Apói, afirmä el, „membrii comissiunei de redactiune se subscriu la prefatiune ca ínsárcinati (subl. lui Hodos) de cäträ Societate, ceea ce 8 Biblioteca Centralá Universitará CIuj-Napoca, Manuecrise, sertar 341/6( 9 Archivu pentru filológia si istoria, XIX, din 20 octombrie 1868, pp. 375— 380. 10 Biblbioteca Centrala Universitará Cluj-Napoca, Manuecrise, sertar 341/6; Analele Societäfii Academice Romane, tómul III, Bucure?ti, 1871, p. 37.
