Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)

II. Istorie

84

EUGEN FRUCHTER, GABRIEL MIHÄESCU

2

Atelierul domnesc de picturä de la Tirgovi$te, atestat in epoca lui Matei Basarab, reprezintä о etapä nouä in evolutia artei din fara Románeascá, care sintetizeazä in mod original viziunea artisticä traditionalists cu cea decorativä. Aceastä nouä scoalä de zugravi iconari face treeerea spre stilul brineovenesc.

In aceeasi epocä s-а petrecut §i un remarcabil salt calitativ in domeniul invätämintului prin crearea la Tirgovi^te, de cätre Udriste, a $colii domnesti slavo-romäne de nivel inalt, care a pus bazele studiului limbii románé in fara Romäneascä §i la care invätau si sträini ca ucrainianul Teodor Ruteanu, numit de Suhanov „Udristov student“, si a príméi scoli de nivel mediu-superior din fara Romäneascä — Schola greca e latina de la Tirgovi^te. Acest veritabil nucleu academic umanist de culturä bizantinä, dar si cu elemente nebizantine, a avut implicaRi §i caracter international, constituind unul din momentele renasterii §i modernizärii culturii grecesti si románesti. Aici au invätat, printre alffi, etolnicul Constantin Cantacuzino, voievodul $erban Cantacuzino, fratele lor, Dräghici — dregätor si diplomat, mitropolitul ortodox al Ardealului Daniil Andrian Panonianul — traducätorul „Indreptärii legii“ (Tirgoviste, 1652) — si, probabil, fiii lui Udriste: Mateia§ Postelnicul §i Radu-Toma Nästurel — cel care a intemeiat la 1670 ßeoala romäneascä din Cimpulung, precum si autorii versurilor de pe pietrele funerare si din tipäriturile ivite in deceniile sase-nouä ale secolului al XVII-lea. Printre acentia se aflä §i monahul Gheorghe (probabil Georgius Pater, ardelean de origine), care semneazä, la 1680, primele stihuri in limba romänä inscrise ре о icoanä reprezentindu-1 pe Alexandru Macedón si care evocä biruintele sale legendäre. Versurile in limba romänä scrise la Tirgoviste, in 1652, de Daniil Panonianul (transilväneanul) pun in evidentä cunostintele de filozofie anticä greacä — rod al prelegerilor audiate la Colegiul academic din Tirgoviste.

Datele istorice asupra situatiei politice din Transilvania si cunoasterea precisä a numelui unui elev ardelean (Panonianul), poate si monahul Gheorghe, a condus la concluzia cä Schola greca e la-