Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
I. Arheologie
12 ALEXANDRU POPA 4 sati sä se poatä mai bine si mai usor informa in legatura cu descoperirile dintr-o anumitä epocä. Neolitic. Cele mai vechi urme de locuire atestate pinä in prezent in aria geograficä de care ne oeupäm. apartin deocamdatä epocii neolotice §i, de§i nu sint prea numeroase, eie ne prezintä totusi о imagine a ceea ce era Valea Muresului in timpul acestei indepärtate perioade istorice8. Astfel, in cursui cercetärilor au fost sesizate in citeva localitäti numeroase urme apartinind culturii Ariusd. Printre acestea tinem sä mentionäm aici descoperirile fäcute incä in anul 1915 pe teritoriul municipiului Tirgu Mures9, la care se adaugä importanta asezare Cris descoperitä la Moresti in cadrul cercetärilor fäcute de santierul Academiei in aceastä localitate, la lucrärile cäruia a participat si subsemnatul. A^ezarea de aici se intinde de-а lungul väii „Piriül Cetätii“, urcind spre est pinä la „Podei“, iar spre vest cuprinzind punctele de hotar „Bor^ofed“ si „Ciurgäu“10. Foarte importante urme Cris ne-au adus la luminä si cercetärile de la Cipäu, in punctele: „Dealul Podeiului“, „Girle“, si mai ales la ingräsätoria I.C.I.A. In acest din urmä punct, in afarä de a^ezarea propriuzisä, a mai iesit la ivealä si un mormint cu scheletul in pozitie chircitä, precum si ceramicä liniarä cu capete de note11. О asezare Cris a mai fost sesizatä si in hotarul localitätii Iernut, in punctui numit „Bidescutul Mare—Hulpi^ti“12. Dar cele mai recente descoperiri apartinind acestei culturi au fost fäcute in hotarul localitätii Bato§, in anul 1972, pe terasa „Gledinel“, la doi kilometri de comunä, cu prilejul unor cercetäri arheologice efectuate de cätre stu-8 Cele citeva lame gravettiene descoperite la More?ti pe „Podei“ constituie deocamdatä un indiciu destul de neinsemnat pentru a putea vorbi de о adeväratä locuire a acestei zone in epoca paleoliticä — vezi K. Horedt, in SCIV, IV, 1953, 1—2, p. 290, fig. 13/3. ” I. Kovács, in Dolg Cluj, VI, 2, p. 232 sq. 10 K. Horedt, Säpäturile de la Moresti, in Materiale, V, pp. 85—86; N. Vlassa, Cultura Cris ín Transilvania, in ActaMN, III, p. 15; Idem, Cercetäri arheologice in regiunile Mure?-Autonomä Maghiarä si Cluj, in Acta MN, II, pp. 28—31. 11 N. Vlassa, Cultura Crif, p. 14; Idem, Cercetäri arheologice in regiunile Mures Autonomä Maghiarä si Cluj, in ActaMN, II, pp. 28—31; Idem, Cultura ceramicii liniare in Transilvania, in SCIV, IX, 1958, 2, pp. 240—242; D. Protase $i N. Vlassa, Säpäturile de la Le chin f a si Cipäu, in Materiale, VI, pp. 448—450. 12 N. Vlassa, Säpäturile de salvare de la Iernut, in Materiale, IX, pp. 167—176.
