Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
I. Arheologie
5 ACADEMIA ROMANA $1 DESCOPERIR1LE . . . 13 dentii anului III de la sec(ia istorie-geografie a Institutului pedagogic din Tirgu Mure§, precum §i in satui Goreni13, de pe raza aceleia§i comune, Batos. Si fiindcä tot a venit vorba de descoperirile de la Batos14, trebuie sä mai mentionäm aici cä säpäturile efeotuate in 1972, au avut darui sä ne aducä la luminä, in mod cu totul surprinzätor, о altä asezare neoliticä, apartinind insä culturii Petresti. Aceastä descoperire, impreunä cu cea de la Goreni (vezi: I. Glodariu §i M. Cimpeanu, Depozitul de unelte agricole de la Dedrad (raion Reghin), in SCIV, XVII, 1966, 1, pp. 19—32), lärge^te mult aria de räspindire a acestei culturi, ele constituind in prezent punctele ei cele mai estice. Descoperiri neolitice s-au mai fäcut §i in alte locuri de pe Valea Mure^ului. Astfel, din datele pe care le avem la dispozitie mai semnaläm aici urme Tisa la Tirgu Mure§15 §i citeva descoperiri de vase sau fragmente ceramice pietate apartinind culturii Ariusd, aflate la Singeorgiul de Mures16. In sfir$it, pentru a termina cu aceastä epoeä mai semnaläm ceramicä neoliticä in hotarul localitätii Gligoresti, pe teritoriul din spatele gärii17 iji la Cuci in locul numit ,,Dupä calea feratä“ (cf. SCIV, XIV, 1963, 2, p. 454, nr. 31) $i Vidrasäu, in locul numit ,tintina Grecului“. Eneolitic. Faza de trecere de la epoca pietrei propriu-zise la epoca metalelor, pe teritoriul de care ne ocupäm este marcatä de aparitia purtätorilor culturilor Tisa III $i Cotofeni. Asezärile apartinind acestor populatii, de§i sint ceva mai numeroase in Valea Mureijului, comparativ cu cele neolitice, in general, urmele care le-au läsat sint destul de säräcioase. Cercetärile arheologice sau descoperirile intimplätoare ne furnizeazä totusi о seamä de date cu privire la aceastä perioadä. Cultura Tisa III ne este semnalatä, pinä acum, pe teritoriul a cinci localitäti: Tirgu Mure§, Bogata, Gornesti, Gheja §i Ludu§ (cf. N. Vlassa, in SCIV, 15, 1964, 3, pp. 351—369), 13 V. Lazär, ln vatra judefului, la Bato? — milenii de istorie, in Valra, III, 25, din 20 aprilie 1973, p. 19; I. Glodariu, M. Cimpeanu, in SCIV, 17, 1966, 1, pp. 19—32. 14 Ibidem. 15 I. Kovács, op. cit., p. 232 sq. 16 Ibidem, p. 238; Z. Székely, Cercetäri arheologice efectuate in regiunea Autonomä Maghiarä, in Materiale, VI, p. 187. 17 N. Vlassa, Cercetäri arheologice ..., pp. 28—31.
