Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
584 Dr. $ONERIU ION 12 pio Trcmsilvaniei (Cräie$ti, Glodeni, Riciu, Simpetru de Cimpie, Pogäceaua, Zaul de Cimpie, Valea Largä, Táureni, Pariet), 2 in culoarul Mure$ului dintre Tg.-Murej $i Ludu$ (Srnpaul, Cuci), 3 in Podijul Tirnavelor (Adámu?, Dane$, Fintinele). Sporuri totale negative mai putin pronuntate, cuprinse intre 0 $i -10%o, sint caracteristice pentru 37 comune rurale, din care 17 sint grupate in Podi?ul Tirnavelor (Cucerdea, Suplac, Bägaciu, Bahnea, Mica, Coroisinmartin, Zagär, Bäläu^eri, Nade?, Gh. Doja, Cräciunejti, Acátari, Päsäreni, Gälejti, Ápold, Saschiz, Vinätori), 9 sint räspindite in zona dealurilor premontane (Singeorgiu de Pädure, Eremitul, Värgata, Gornejti, Petelea, Lunca, Aluni?), 2 in zóna montanä (Ru$ii Munti ?i Vätava), 10 in Cimpia Transilvaniei (Breaza, Färägäu, Voivodeni, Bála, §äulia, Papiu Marian, Singer, Iclänzel, Band, Chetani) $i 1 in culoarul Murejului (Ogra). Sporuri totale negative mai pronuntate, $i cuprinse in general intre — 10 $i — 20%o, sint caracteristice pentru 12 comune rurale din care jumätate (6) sint grupate compact in zona dealurilor premontane (Beica de Jos, Chiheru de Jos, Hodova, Mágherani, Neaua, Ghindari), iar restul sint räspindite in Podijul Tirnavelor (Vejca, Aj;inj:i$, Bichi?) $i Cimpia Transilvaniei (Cozma, ^incai, Ceuaju de Cimpie). Urmärind pe cuprinsul judetului varia^iile valorilor sporului total din perioada 1956-1969, se observa cä in cadrul judetului s-au diferentiat, destul de net, unele zone cu valori mai ridicate fala de alte zone cu valori mai scäzute, dar cä in aceastä diferentiere zonolä, rolul principal nu l-a jucat conditiile naturale (fizico-geografice), ci conditiile social-economice, in special repartitia teritorialä a ora?elor (cu activitatea lor industrialä etc.) $i a cäilor de comunicatii. Astfel, zone cu spor total mai ridicat s-au conturat in jurul ora$ului Tg.-Mure$ (ora?ul impreunä cu 4 comune suburbane $i 5 comune rurale), in lungul culoarului Murejului, de la Reghin pinä la Ludu?, in lungul liniei ferate Luduj-Särmaju, in jurul orajului Tirnäveni $i in jurul ora^ului Sighi$oara; cu alte cuvinte in zonele mai industrializate ale judetului. Acest lucru reflectä dar influenza pozitivä pe care procesul industrializärii socialiste о exercitä asupra fenomenelor demografice. Dacä, deocamdatä, aceastá influenza se face mai simfitá in zonele susamintite, mai industrializate, fárá indoialä cä intr-un viitor apropiat, pe mäsura industrializärii a női zone din judet, pinä in prezent incá predominant agricole (de ex. Cimpia Transilvaniei, bazinul Nirajului, bazinul superior al Tirnavei Mici etc.), indicii dinamicei demografice vor deveni superiori $i in aceste zone (activitatea industrialä va fixa populatia, limitindu-se astfel emigrárile spre marile centre industrial ale jude(ului $i din afara lui etc.). BIBLIOGRAFIE * * * Anuarul statistic al Republicii Socialiste Románia (anii 1969, 1970, 1971). Directia centralá de statisticá. * * * Recensámintul general al populatiei Romániei din 29 decembrie 1930. Bucuresti, 1932. * * * Recensámintul populatiei din 21 februarie 1950. Directia centralá de statisticá. * * * Materiale statistice (nepublicate) de la Directia de statisticá a judetului Murej.
